Pe lângă salarii, bugetarii din România beneficiază și de zeci de motive pentru care le sunt acordate sporuri. Deși în cazul unora acestea sunt meritorii, precum cei din industria sanitară, învățământ sau apărare, alte categorii însă le încasează din motive ciudate. Un astfel de exemplu este sporul de 15 la sută, acordat angajaților din ministere sau instituții finanțate integral de stat, pentru condiții vătămătoare de muncă. Însă, odată cu noua lege a salarizării, bugetarii vor rămâne fără sporuri.
Bugetarii vor rămâne fără sporuri!
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat că se are în vedere eliminarea acestor sporuri, și introducerea lor în salariul actual, odată cu viitoarea lege a salarizării.
„Nu sunt adeptul sporurilor, eu vreau să ne asumăm în coaliție ca în viitoarea lege a salarizării să nu mai existe sporuri. Actualele sporuri să fie cuprinse în corpul salariului și de acolo să terminăm această invenție românească cu zeci de sporuri pentru care ne luptăm în instanță, câteodată le pierde angajatul, angajatorul. Vor exista pentru cei care fac gărzi, care nu pot să lipsească de la serviciu, vor exista anumite componente”, a declarat premierul.
Dacă nu ești sigur care sunt condițiile vătămătoare pentru aceste sporuri, trebuie să afli că sănătatea acestor bugetari le este pusă în pericol de antenele de pe clădirile în care muncesc.
Potrivit noii legi a salarizării, niciun alt salariu în plată nu o să-l depășească pe cel al președintelui, iar sporurile bugetarilor nu pot fi de peste 20 la sută, după cum a anunțat Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.
Din ce motive încasau bugetarii bani
Angajații din instituțiile publice din România, finanțate integral din venituri proprii, beneficiază de o serie de sporuri specifice condițiilor de lucru.
Unul dintre acestea este sporul de până la 10 la sută din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare, calculat în funcție de orele petrecute la respectivul loc de muncă. Sporul pentru condiții grele de muncă este de 15 procente din salariul de bază. Cei care lucrează în condiții de izolare sau unde atragerea personalului se face cu greutate, beneficiază de un procent din salariul de bază de 20 la sută.
Sporul pentru consemn la domiciliu, ce constă în obligația de a fi la dispoziția unității sau subunității în afara programului de serviciu, este de până la 15 la sută din salariul de bază. Sporul pentru siguranța navigației, siguranța feroviară, siguranță rutieră și aeronautică este de până la 20 la sută din salariu. De un spor de 15 procente beneficiază și funcționarii publici pe motiv de condiții periculoase sau vătămătoare.
Angajații din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, au cele mai mari sporuri, de până la 75 la sută din salariu. La Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, ANI și ORNISS, sporurile sunt acordate pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate, și ajung până la 15 procente din salariul de bază.
Sporul din Justiție și de la Curtea Constituțională este de 15 procente, exceptând judecătorii, magistrații-asistenți, inspectorii judiciari și personalul auxiliar de specialitate care beneficiază de spor de până la 25 la sută pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, plus de un spor de până la 5 procente din salariu pentru păstrarea confidenţialităţii.
Bugetarii vor rămâne fără sporuri de muncă, cu câteva excepții, precum este cazul acelora care fac gărzi.