La doar câteva zile de la cutremurul care a îndoliat Turcia și Siria, România s-a cutremurat în zona Gorjului, mai multe persoane fiind rănite și zeci de imobile au fost afectate. Cutremurul de 5,7 pe scara Richter, din zona Gorjului, a stârnit panica printre români, mulți întrebându-se, pe bună dreptate câte blocuri cad la un cutremur mare în România.
Potrivit datelor oficiale, în România sunt aproximativ 2.700 de clădiri ce au un risc seismic de grad I. Să vii să susții așa ceva este rizibil. Cifra este mult mai mare, în condițiile în care sunt multe clădiri ce nu au fost încă expertizate sau expertizarea a fost viciată din multipli factori.
Un cutremur de magnitudinea celui din 1977, din România, ar putea crea pagube incomensurabile, iar pierderile de vieți ar putea fi de ordinul miilor dacă nu chiar de ordinul zecilor de mii. Fără îndoială, cele mai afectate clădiri de un posibil cutremur de magnitudine mare sunt cele înalte și mai flexibile. Dar acestea nu sunt singurele care ar putea cădea la un cutremur de peste 7,5 grade pe scara Richter.
Marele ghinion al României, dacă se poate spune așa, este acela că la noi cutremurele se produc la adâncimi mari, iar distanțele dintre primul cutremur și replici sunt la intervale mai mari de timp, nu așa cum s-a întâmplat în Turcia sau Grecia.
Câte blocuri cad la un cutremur mare în România? Clădiri fără încadrare în vreun grad
Poate părea greu de crezut, dar la ora actuală sunt suficient de multe clădiri la noi care nu sunt încadrate la vreun risc seismic în condițiile în care ele ar trebui reconsolidate de urgență.
Sunt clădiri care la prima vedere par intacte, care însă au multe vulnerabilități cauzate de factori multiple, pornind de la calitatea materialelor folosite și până la vicieri de ordin tehnic. Poate părea paradoxal, dar sunt clădiri în România ce au fost construite înainte de 1940 și care ar sta în picioare la un cutremur mai mare, în timp ce clădiri construite în anii ’70 s-ar dărâma precum un pachet de cărți de joc. Explicația este simplă: blocurile construite din 1940 până în 1963 au fost ridicate respectând niște norme stricte de protecție anti-seism, în timp ce clădirile ridicate în perioada avântului comunism s-au schimbat codurile de proiectare.
Un prim semnal de alarmă a fost tras de cutremurul de ’77 unde s-a văzut clar că acele clădirile înalte, ridicate între 1963 și 1977, prezintă un risc ridicat deoarece erau proiectate foarte prost, se foloseau materiale pe modul „merge și așa“.
După 1977, s-a umblat la standarde și, mai mult de frică, s-a pus un mare accent pe structură.
În ceea ce privește blocurile apărute după Revoluție, când a fost o adevărată haiducie în construcții, chiar dacă normativele s-au schimbat, fiecare a construit după cum l-a dus capul. Tocmai de aceea, mulți ingineri constructori atrag atenția că aceste blocuri ridicate între 1990 si 2000 prezintă un grad ridicat de risc.
Blocurile cu magazine la parter și cele cu „open space“
După anii 2000, s-a început un proces de reconsolidare a anumitor clădiri, prea puțin însă ținând cont de numărul mare al celor care riscă să se dărâme la un cutremur mai mare de 7 grade pe scara Richter.
O mare parte dintre blocurile de 10 etaje ridicate după Revoluție au fost prevăzute cu magazine, sau parcări la parter. Asta nu înseamnă nimic altceva decât niște spații deschise care cresc gradul de risc. În momentul în care clădirea este afectată de un cutremur, parterul este cel care preia cel mai mult mult din oscilații și atunci cedează.
Multe clădiri ridicate după Revoluție au grinzi în planșeu, ceea ce duce la apariția unor spații de câteva zeci de centimetri între plăci datorită acelor grinzi. Un alt mare pericol apărut după Revoluție a fost eliminarea unor pereți de către mulți români, din dorința de a avea „open-space“. Mulți au făcut asta fără să se gândească la faptul că scoaterea unui perete de pe etajul unei clădiri face ca acel etaj să devină mult mai flexibil. Și dacă luăm în discuție un bloc de 10 etaje, spre exemplu, la care s-au produs astfel de spargeri de pereți la 4-5 etaje, ne dăm seama cât de flexibil a devenit blocul și cât de mare este riscul la un cutremur mai mare.
Despre siguranța blocurilor din România se vorbește cel mai mult doar în momentul în care apare vreo cataclism pe glob sau se produce un cutremur de intensitate medie la noi. De-abia atunci se întreabă lumea câte blocuri cad la un cutremur mare în România, după care se trece peste această mare problemă, de care ne amintim la o viitoare nenorocire.