marți, 14 ianuarie, 2025

Ce este ambrozia, când apare și cum gestionăm alergia la ambrozie

Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia L.) este una dintre cele mai importante plante invazive, răspândindu-se pe scară largă în America, Asia și Europa.

Secretul succesului său ca invadator, în afară de activitatea antropică, este în primul rând proprietățile sale invazive favorabile. Mai mult, A. artemisiifolia poate provoca alergii grave la polen la persoanele sensibile.

Ambrozia este renumită pentru faptul că polenul său este extrem de alergenic și poate provoca reacții severe la persoanele sensibile. Polenul de ambrozie este unul dintre principalii factori declanșatori ai rinitei alergice sezoniere, cunoscută și sub numele de „febra fânului”.

Există mai multe specii de ambrozie, cele mai comune fiind Ambrosia artemisiifolia (ambrozia de câmp) și Ambrosia trifida. Aceste plante sunt foarte invazive și pot crește rapid în zonele abandonate, pe marginea drumurilor și în terenuri agricole neîngrijite.

Controlul ambroziei este important din punct de vedere al sănătății publice, iar în multe regiuni există legi și reglementări care obligă proprietarii de terenuri să ia măsuri pentru a eradica aceste plante. Metodele de control includ cosirea repetată, erbicidarea și, în unele cazuri, utilizarea unor metode biologice de control.

Când apare ambrozia și cât ține sezonul ei

Ambrozia își face apariția de obicei la sfârșitul primăverii și începutul verii. Polenizarea începe de obicei în luna august și poate dura până în octombrie, în funcție de condițiile climatice și geografice. În România, sezonul de polen al ambroziei începe în general în a doua jumătate a lunii august și poate continua până la mijlocul lunii octombrie.

În această perioadă, polenul de ambrozie este eliberat în aer în cantități mari și poate provoca reacții alergice severe la persoanele sensibile. Vârful sezonului de polenizare se înregistrează de obicei în septembrie.

Pentru a reduce expunerea la polenul de ambrozie, persoanele alergice ar trebui să:

  • Evite activitățile în aer liber în timpul zilelor cu concentrații mari de polen.
  • Țină ferestrele închise pentru a împiedica pătrunderea polenului în locuință.
  • Folosească filtre de polen pentru aparatele de aer condiționat.
  • Facă duș și să schimbe hainele după ce au petrecut timp afară, pentru a îndepărta polenul de pe piele și haine.

Cauzele apariției alergiei la ambrozie (febra fânului)

Alergia la ambrozie este cauzată de o reacție exagerată a sistemului imunitar la polenul produs de plantele din genul Ambrosia. Mai jos sunt prezentate principalele cauze și factori de risc care contribuie la apariția acestei alergii:

  • Expunerea la polen

Polenul de ambrozie este foarte fin și poate fi purtat de vânt pe distanțe mari, ceea ce îl face omniprezent în aer în timpul sezonului de polenizare.

Cantitățile mari de polen produse de ambrozie pot declanșa reacții alergice severe.

  • Predispoziție genetică

Persoanele cu un istoric familial de alergii au un risc mai mare de a dezvolta alergii, inclusiv la polenul de ambrozie.

Alergiile la alte tipuri de polen, praf sau mucegaiuri pot crește, de asemenea, riscul de a dezvolta o alergie la ambrozie.

  • Expunerea timpurie

Expunerea la alergeni, inclusiv la polen de ambrozie, în copilărie sau în primii ani de viață poate crește riscul de a dezvolta alergii.

  • Factori de mediu

Poluarea aerului și schimbările climatice pot agrava simptomele alergice. De exemplu, concentrațiile mai mari de dioxid de carbon pot stimula creșterea plantelor de ambrozie și producția de polen.

Activitățile umane, cum ar fi agricultura și urbanizarea, pot contribui la răspândirea ambroziei în noi teritorii.

  • Imunitate slăbită

Un sistem imunitar compromis sau sensibilizat poate reacționa mai puternic la prezența polenului de ambrozie.

Care sunt simptomele alergiei la ambrozie

Simptomele alergiei la ambrozie pot varia în intensitate de la persoană la persoană, dar cele mai comune manifestări includ:

  • Simptome nazale: strănut frecvent, congestie nazală (nas înfundat), rinoree (scurgere nazală apoasă), mâncărimi nazale
  • Simptome oculare: lăcrimare excesivă, mâncărimi oculare, roșeață oculară, umflarea pleoapelor
  • Simptome respiratorii: tuse, dificultăți de respirație, senzație de sufocare, respirație șuierătoare (wheezing)
  • Simptome generale: mâncărimi la nivelul gâtului sau al cerului gurii, dureri de cap, oboseală, iritabilitate

În cazuri severe, alergia la ambrozie poate exacerba simptomele astmului sau poate provoca alte reacții alergice severe. Dacă simptomele sunt persistente și afectează calitatea vieții, este important să consulți un medic alergolog pentru diagnostic și tratament adecvat.

Diagnosticul de alergie la ambrozie

Diagnosticul de alergie la ambrozie implică mai multe etape și teste pentru a confirma sensibilitatea la polenul de ambrozie și a exclude alte posibile cauze ale simptomelor. Iată principalele metode utilizate:

Istoricul medical

Medicul va discuta simptomele, momentul apariției acestora și istoricul familial de alergii.

Detalii despre expunerea la polen, locuință, locul de muncă și activitățile zilnice pot ajuta la identificarea sursei alergenului.

Examenul fizic

Medicul va examina nasul, gâtul, ochii și pielea pentru semne de inflamație și alergie.

Teste cutanate (prick test)

O cantitate mică de extract de alergen de ambrozie este aplicată pe piele, de obicei pe antebraț sau pe spate.

Pielea este apoi înțepată ușor pentru a permite alergenului să intre în contact cu sistemul imunitar.

Dacă apare o umflătură roșie și mâncărime la locul înțepăturii, testul este considerat pozitiv, indicând o alergie.

Teste de sânge

Analize de sânge, cum ar fi testul specific de IgE (RAST sau ImmunoCAP), pot măsura nivelul de anticorpi IgE specifici pentru polenul de ambrozie.

Aceste teste sunt utile mai ales pentru persoanele care nu pot efectua teste cutanate din diverse motive (de exemplu, afecțiuni ale pielii sau utilizarea anumitor medicamente).

Teste de provocare

În cazuri rare, un test de provocare poate fi efectuat sub supraveghere medicală strictă. Acesta implică expunerea controlată la alergen pentru a monitoriza reacția corpului.

Odată confirmat diagnosticul de alergie la ambrozie, medicul poate recomanda diverse strategii de gestionare a alergiei:

  • Evitarea expunerii: Reducerea expunerii la polenul de ambrozie prin monitorizarea nivelurilor de polen, utilizarea filtrelor HEPA și evitarea activităților în aer liber în zilele cu concentrații mari de polen.
  • Medicație: Antihistaminice, decongestionante, corticosteroizi nazali și alte medicamente pentru a controla simptomele.
  • Imunoterapie alergenică: Injecții sau tablete sublinguale care conțin cantități mici de alergen, administrate pe o perioadă lungă de timp pentru a desensibiliza sistemul imunitar.

Consultarea unui medic alergolog este esențială pentru a obține un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat.
Tratamentul corect pentru alergia la ambrozie

Tratamentul pentru alergia la ambrozie include mai multe opțiuni, de la evitarea expunerii la alergen la medicamente și imunoterapie. Mai jos, detaliem un ghid despre tratamentele disponibile.

Evitarea expunerii la alergen

Reducerea expunerii la polenul de ambrozie este crucială pentru gestionarea simptomelor alergiei.

  • Monitorizarea nivelurilor de polen: Folosiți aplicații sau site-uri web care oferă informații despre nivelurile de polen din aer.
  • Înlăturarea polenului din locuință: Țineți ferestrele închise în timpul sezonului de polen, folosiți filtre HEPA în sistemele de aer condiționat, curățați și aspirați frecvent locuința.
  • Igiena personală: Faceți duș și schimbați hainele după ce ați petrecut timp afară și spălați des fața și mâinile pentru a îndepărta polenul.

Medicație

Există mai multe tipuri de medicamente disponibile pentru a trata simptomele alergiei la ambrozie.

  • Antihistaminice: Acestea reduc simptomele precum strănutul, mâncărimile și rinoreea. Exemple includ cetirizina, loratadina și desloratadina.
  • Decongestionante: Reduc congestia nazală. Exemple includ pseudoefedrina și oxymetazolina (spray nazal, folosit pe termen scurt).
  • Corticosteroizi nazali: Eficienți în reducerea inflamației nazale. Exemple includ fluticazona, mometazona și budesonida.
  • Stabilizatori ai mastocitelor: Spray-uri nazale precum cromolinul (NasalCrom) ajută la prevenirea simptomelor.
  • Antagoniști ai receptorilor de leucotriene: Medicamente precum montelukast pot fi prescrise pentru a reduce simptomele alergice.

Imunoterapie (Desensibilizare)

Imunoterapia este o opțiune pe termen lung care poate reduce sensibilitatea la alergen. Aceasta poate fi realizată prin:

  • Injecții de alergeni (imunoterapie subcutanată): Administrarea de injecții care conțin doze mici de alergen în mod regulat, pentru a crește toleranța sistemului imunitar.
  • Tablete sau picături sublinguale: Tablete care conțin extracte de alergen plasate sub limbă zilnic. Exemple includ tabletele de imunoterapie sublinguală pentru alergia la polenul de ambrozie.

Alte măsuri adjuvante

  • Salinoterapie: Clătirea nazală cu soluții saline poate ajuta la curățarea polenului din pasajele nazale.
  • Tratamente naturiste: Unele persoane găsesc ușurare în tratamente naturiste precum suplimentele de quercetină, extractul de butterbur și acupunctura, dar eficacitatea acestora variază și trebuie discutată cu medicul.

Consultarea unui medic alergolog

Este important să consultați un medic alergolog pentru un diagnostic precis și pentru a discuta cel mai potrivit plan de tratament în funcție de severitatea simptomelor și de răspunsul individual la diverse terapii.

Un tratament personalizat și combinat poate oferi cel mai bun control al simptomelor și o calitate a vieții îmbunătățită pentru persoanele care suferă de alergia la ambrozie.

Alte alergii cu care poate semăna alergia la ambrozie

Alergia la ambrozie poate avea simptome similare cu alte tipuri de alergii sezoniere și perene.

Alergia la alte polenuri

Alergiile la polenul de iarbă apar adesea primăvara și vara și pot provoca simptome similare cu cele ale alergiei la ambrozie, cum ar fi strănut, mâncărimi nazale, ochi lăcrimoși și congestie nazală.

Alergiile la polenul de copaci (de exemplu, mesteacăn, stejar, arțar) apar de obicei primăvara și pot avea simptome asemănătoare.

Alergia la praf și acarieni

Simptomele includ strănut, congestie nazală, mâncărimi și ochi lăcrimoși, similare cu cele ale alergiei la ambrozie. Aceste alergii sunt prezente pe tot parcursul anului și sunt declanșate de expunerea la acarieni de praf, mucegaiuri și alte particule din mediu.

Alergia la mucegaiuri

Sporii de mucegaiuri din aer pot provoca simptome alergice similare cu cele ale alergiei la ambrozie. Aceste alergii pot fi sezoniere (în timpul perioadelor umede) sau perene, în funcție de sursa de mucegai.

Alergia la părul de animale

Alergiile la părul de animale (de exemplu, câini și pisici) pot provoca strănut, congestie nazală, mâncărimi și ochi lăcrimoși, asemănătoare simptomelor alergiei la ambrozie.

Alergia la alimente

Deși mai puțin frecvente, unele persoane cu alergii la polen (inclusiv ambrozie) pot dezvolta sindromul alergiei orale, unde consumul anumitor fructe și legume proaspete poate provoca mâncărimi și umflături în gât și gură.

Diagnosticul diferențial este esențial pentru a distinge alergia la ambrozie de alte tipuri de alergii. Acesta poate include: Teste cutanate (Teste prick pentru a determina sensibilitatea la diferiți alergeni), teste de sânge (Măsurarea nivelurilor de IgE specifici pentru diverse alergeni) și un istoricul medical detaliat

Prevenție

Prevenirea alergiei la ambrozie implică strategii de reducere a expunerii la polen și gestionarea mediului pentru a minimiza simptomele.

Utilizați resurse online care oferă informații zilnice despre nivelurile de polen în zona dvs. pentru monitorizarea nivelurilor de polen. Urmăriți buletinele meteo locale care raportează nivelurile de polen.

Închideți ferestrele și ușile în timpul sezonului de polen pentru a împiedica pătrunderea polenului în casă.

Instalați filtre HEPA în sistemele de aer condiționat și în purificatoarele de aer pentru a capta particulele de polen.

Aspirați frecvent folosind un aspirator cu filtru HEPA și ștergeți praful cu o cârpă umedă.

După ce ați petrecut timp în aer liber, schimbați hainele și faceți duș pentru a îndepărta polenul de pe piele și păr.

Spălați fața și mâinile frecvent pentru a reduce expunerea la polen.

Evitați activitățile în aer liber dimineața. Nivelurile de polen sunt de obicei mai mari dimineața, așa că încercați să planificați activitățile în aer liber după-amiaza sau seara.

Purtați ochelari de soare și pălării. Acestea pot ajuta la reducerea expunerii ochilor și a părului la polen.

Evitați plantarea ambroziei și a altor plante alergenice în grădina dvs. Îndepărtați ambrozia și alte buruieni din curte și grădină înainte ca acestea să înflorească și să elibereze polen.

Luați antihistaminice preventiv, conform recomandărilor medicului, înainte de începutul sezonului de polen.

Utilizarea regulată a spray-urilor nazale poate ajuta la prevenirea simptomelor severe.

Discută cu un alergolog despre posibilitatea de a urma un tratament de imunoterapie, care poate reduce sensibilitatea la polenul de ambrozie pe termen lung.

Fiți conștienți de perioadele de polenizare și de modalitățile de a reduce expunerea. Informați membrii familiei despre măsurile preventive pentru a proteja toți cei care ar putea fi afectați.

Cât de frecventă este alergia la ambrozie în România

Alergia la ambrozie este una dintre cele mai frecvente alergii sezoniere în România, iar prevalența acesteia a crescut semnificativ în ultimele decenii. Aceasta se datorează în mare parte răspândirii rapide a plantei de ambrozie pe teritoriul țării.

Conform unor studii și estimări, între 10% și 20% din populația României suferă de rinită alergică cauzată de polenul de ambrozie. Aceste cifre pot varia în funcție de regiune și de expunerea locală la plantă.

Regiunile din vestul și sudul României, cum ar fi Banatul, Crișana, și Muntenia, sunt deosebit de afectate din cauza condițiilor climatice și a solului favorabil creșterii ambroziei. Totuși, planta s-a răspândit și în alte zone, incluzând Dobrogea și Moldova.

Sezonul de polenizare al ambroziei în România începe de obicei la sfârșitul lunii iulie și durează până în octombrie, cu un vârf al concentrației de polen în aer în luna august și începutul lunii septembrie.

Alergia la ambrozie poate provoca simptome severe de rinită alergică și conjunctivită alergică, afectând semnificativ calitatea vieții persoanelor sensibile.

Costurile asociate cu tratarea simptomelor alergiei la ambrozie și reducerea productivității muncii sunt semnificative. Persoanele afectate pot avea nevoie de tratamente medicale costisitoare și de concedii medicale.

Sursa foto: Shutterstock

Pe aceeași temă

Distribuie:

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.