Europa de Est nu are loc la masa bogaților sau cel puțin aceasta este concluzia pe care o putem trage dacă ne uităm la posturile de conducere ale UE. Absolut toate posturile se duc spre țări din Europa de Vest, semn că noi, din păcate, nu prea contăm.
Europa de Est nu are loc la masa bogaților!
Vrem sau nu să acceptăm, noi, țările din Europa de Est nu contăm în ecuația marilor puteri europene. Nici măcar un loc de conducere în UE nu aparține vreunui cetățean care să provină dintr-o țară din Europa de Est. Procentual vorbind, 73% dintre noile numiri au fost din Europa de Vest. Dacă e să luăm în calcul mărimea populației regiunilor, Europa de Vest a câștigat de peste 1,5 ori cota lor echitabilă de posturi în 2023, în timp ce Europa Centrală și de Est și-a asigurat puțin peste un sfert din alocarea estimată.
În discuție se iau numirile în funcții de conducere executive ale instituțiilor, organismelor consultative, agențiilor și altor organisme ale UE și se bazează pe un observator de aproximativ 500 de funcționari din UE în ultimele șapte decenii. Asta, în condițiile în care sunt mai puțin de două luni până la alegerile europarlamentare. Apropierea alegerilor a creat o remaniere a locurilor de muncă de top din UE, fapt ce scoate clar în evidență faptul că există un decalaj uriaș între Est și Vest în instituțiile UE, ceea ce înseamnă că cetățenii nu sunt reprezentați echitabil în posturi de nivel înalt.
Nu o dată, țările din Europa de Est, dar și din Europa Centrală au cerut ca instituțiilor să stabilească „obiective și ținte” clare pentru a restabili echilibrul geografic în posturile de vârf ale UE. Mai mult, s-au transmis mesaje de avertizare în legătura cu nerespectarea raportului din Est și Vest, pentru a se evita mișcările eurosceptice care ar putea duce la producerea unor dezechilibre ce ar putea chiar în pericol existența UE.
Asta deoarece suntem unor alegeri extrem de importante, ce ar putea duce la zdruncinarea din temelii a Uniunii, o redesenare a hărții influențelor. Sondajele preconizează o creștere bruscă a voturilor pentru partidele eurosceptice, populiste, suveraniste, care obțin sprijinul electoratului atacând instituțiile de la Bruxelles, văzute în multe colțuri ale continentului ca un simbol al tehnocrației și elitismului.
De doi bani speranță pentru Iohannis
În acest context, se poate aduce în discuție candidatura președintelui dumneavoastră la funcția importantă din NATO, deoarece problemele care lovesc acum UE se pot răsfrânge foarte ușor asupra NATO.
Tocmai de aceea, chiar dacă 28 din 32 de state și-au afirmat susținerea pentru fostul cancelar olandez Mark Rutte, provenit tot din Europa de Vest, Împăratul de Cotroceni ar mai putea avea o șansă să ajungă secretarul general al NATO.
Nu întâmplător, cele trei țări care au spus clar că nu sunt alături de Rutte sunt Ungaria, Turcia și Slovacia, țări ce provin din flancul estic și care s-au cam săturat de supremația Vestului.
Indiferent dacă va ajunge pe acea funcție sau nu, gestul președintelui dumneavoastră poate fi privit ca un alt semnal de alarmă tras de țările din Europa de Est, care nu are loc la masa bogaților și care s-a cam săturat de această situație!