Un producător local din Arad a decis să încerce un experiment social. A pus la dispoziția clienților terenul pe care a cultivat mazăre. Orice persoană dorește să culeagă păstăile dulci direct de pe câmp poate să o facă, iar la final, este invitată să lase într-o cutie suma de bani pe care o consideră potrivită. Chiar dacă a avut emoții că terenul ar putea fi vandalizat, până în prezent, ideea i-a adus mulți bani lui Ioan, un producător local din Arad.
Ideea care i-a adus mulți bani lui Ioan, un producător local din Arad
Semănată la sfârșit de iarnă sau început de primăvară, cultura de mazăre verde poate fi deja recoltată în această perioadă, iar câțiva mici fermieri au găsit modalități inventive de a face acest lucru. Mazărea este semănată în primăvară, preferabil în ultima parte a lunii februarie sau începutul lunii martie, când temperatura solului ajunge la 4-5 grade Celsius și începe să crească. Cel mai târziu, semănatul se poate face pe 1-2 aprilie. Pentru culturile de toamnă, semănatul poate avea loc în luna septembrie.
Înființarea culturii de mazăre se face exclusiv prin semănat direct pe câmp. Procesul poate avea loc în primăvară sau toamnă, însă este de menționat că în cazul culturilor de toamnă, acestea sunt limitate la gospodăriile private, datorită randamentului mai scăzut.
Mazărea este o plantă cu nevoi moderate în ceea ce privește expunerea la lumină, fiind o plantă de zi lungă. Pe de altă parte, aceasta are cerințe ridicate în ceea ce privește umiditatea, mai ales în perioada de germinare a semințelor și la începutul perioadei de creștere.
Cultivată în grădină pentru boabele sale dulci, care sunt o sursă bogată de proteine, vitamine și carbohidrați, mazărea poate fi consumată în diverse forme. De asemenea, această plantă are capacitatea de a fixa azotul din atmosferă, ceea ce o face o excelentă premergătoare pentru alte culturi de legume. După recoltare, tulpinile rezultate sunt valorificate ca furaj pentru animale, având un conținut ridicat de proteină.
După ce a pus în funcțiune o asemenea plantație, un fermier din Arad și-a dat seama că va întâmpina dificultăți în recoltarea roadei fără ajutorul unor utilaje specializate. Așadar, a ales să își promoveze cultura invitând membrii comunității să culeagă singuri cantitatea de care au nevoie și să plătească în funcție de o evaluare proprie.
Agricultorii susțin și încurajează acest tip de comerț
Ioan Balint, cultivatorul care a pus la dispoziție terenul și a inițiat serviciul de autoservire direct de pe câmp este foarte încântat de rezultate.
„Ideea aceasta mi-a venit de vreo 3 ani. A fost mai greu de aplicat. Probabil nu am avut încredere în mine, n-am avut încredere în cetăţeni. Deocamdată, este peste aşteptări. Mă refer, din punct de vedere al civilizaţiei. Răspunsul din partea oamenilor a fost foarte pozitiv”, a spus Ioan Balint.
Efectele inițiativei nu au întârziat să apară. Oameni echipați cu găleți și alte recipiente s-au adunat la marginea plantației și au început să recolteze păstăile cu boabe dulci.
„Mănânci ce culegi. Mi-era puțin frică să nu fie vandalizată plantația, dar nu s-a întâmplat așa. Rezultatul a fost peste așteptări. Oamenii au cules și nu s-au zgârcit când au lăsat bani în cutiuța pe care am pregătit-o. Mi-au spus că sunt mulțumiți că e mazăre bio, netratată în niciun fel”, a mai spus bărbatul.
O parte din veniturile colectate de la clienți vor fi direcționate către un cămin de îngrijire a bătrânilor din Nădlac.
„Omul are satisfacţia faptului că îşi recoltează el produsul, îl vede cum s-a dezvoltat, cum a crescut şi acest produs este lipsit de acei conservanţi”, este de părere Florin Imbrea, decan al Facultății de Agricultură din Timişoara.
Practici similare au câștigat din ce în ce mai multă popularitate în ultimul deceniu, nu doar în România, ci și în alte țări precum Marea Britanie. Fermierii își încurajează clienții să-și culeagă singuri roadele, fie că este vorba de fructe din livezi sau legume din sere.
Încă din 2014, o familie din București și-a încurajat clienții să-și culeagă singuri fructele ecologice din livada pe care au cultivat-o în localitatea Sultana, județul Călărași, chiar pe malul râului Mostiștea.
În 2009, familia Popa și-a lansat propria afacere printr-un proiect finanțat din fonduri europene. Valoarea eligibilă a proiectului de dezvoltare a fermei a fost de 427.000 de euro, dintre care jumătate a reprezentat finanțare europeană, iar cealaltă jumătate a fost cofinanțată de cei doi antreprenori. Aceasta este ideea care i-a adus mulți bani lui Ioan, un producător local din Arad.
