Pe 24 februarie 2023 se împlinește un an de când Vladimir Putin a dat ordinul invadării Ucrainei. Liderul de la Kremlin își imagina că, în cel mult o săptămână, va intra triumfal în Kiev, iar ucrainenii se vor da la o parte din calea armatei roșii. Cine are de câștigat de pe urma conflictului provocat de Rusia? Lucrurile e clar că nu au stat așa, Ucraina primind sprijin masiv din partea SUA și a unor țări din UE și NATO, direct interesate de un conflict care să macine puterea de la Kremlin. Chiar și Volodimir Zelenski spunea, la un moment dat, că acest război nu este de fapt între țara sa și Rusia, ci între două mari forțe: Rusia și țările apropiate, pe de o parte, și SUA, alături de UE și NATO, pe de altă parte.
Cine are de câștigat de pe urma conflictului provocat de Rusia
În momentul de față, un lucru este cert, Vladimir Putin se poate baza în continuare pe sprijinul Belarusului, condus de amicul său Aleksandr Lukașenko, pe sprijinul condiționat al Chinei conduse de Xi Jinping, Coreea de Nord a lui Kim Jong-un și, parțial, pe ajutorul primit de la India și Iran.
De partea cealaltă, în spatele Ucrainei se afară SUA, dar și marea majoritate a țărilor din NATO și UE. Turcia și Ungaria încearcă să păstreze o distanțare față de cele două mari forțe, în timp ce Finlanda și Suedia și-au afirmat dorința de a intra în NATO.
Cu câteva zile înainte de împlinirea unui an de la declanșarea conflictului din Ucraina, președinții celor două mari puteri, Rusia și SUA, au ținut discursuri în care și-au reafirmat pozițiile în acest mare conflict.
Liderul de la Kremlin a adus din nou în discuții temele privind „denazificarea Ucrainei“ și a scos în evidență degradarea morală a Vestului. Vladimir Putin nu a omis să vorbească despre existența un proiect al Vestului anti-Rusia și despre dorința SUA de a avea puterea nelimitată. La aceste teme, liderul de la Kremlin a adăugat teme cu care să ajungă la cetățeanul de rând, căruia i-a promis multe măsuri economice care să-i aducă bunăstarea.
Joe Biden a mers pe condamnarea războiului din Ucraina, provocat de Rusia, și pe sprijinul total acordat țărilor din NATO și UE. De asemenea, liderul de la Casa Albă a dat asigurări unor țări precum Republica Moldova de susținerea necondiționată în cazul unui conflict armat.
Ce riscă România, dar mai ales Republica Moldova
Pentru România, războiul din Ucraina a avut și părți bune dacă ținem cont de suprasolicitarea portului Constanța pentru transportul grânelor din Ucraina, relocarea multor reprezentanțe din Ucraina în România, dar și venirea unei forțe de muncă ce poate fi plătită mai puțin în comparație cu românii. La capitolul pierderi, România are și va avea de suferit din cauza dragării Canalului Bâstroe, asta și din cauza impotenței politice de care dă dovadă președintele Klaus Iohannis.
În ceea ce privește Republica Moldova, lucrurile stau mult mai rău. Aceasta avea destule beneficii din partea Moscovei. Pe fondul apropierii fățișe a Maiei Sandu de UE și NATO, Rusia nu a ezitat să taie toate facilitățile, lucru de pe urma căruia are de suferit cetățeanul de rând.
Mai mult de atât, Vladimir Putin a dat acel decret prin care a revocat recunoașterea puterii Republicii Moldova în Transnistria.
Această mișcare poate duce foarte curând la o masare de forțe ruse în Transnistria, la doar câțiva kilometri de Chișinău și Odessa.
Este de așteptat ca autorităților de la Tiraspol să-și proclame independența. Mai mult, această zonă ar putea urma modelul celor trei teritorii ocupate în Ucraina de Rusia.
Rămâne de văzut cine are de câștigat de pe urma conflictului provocat de Rusia și dacă vom asista la o rearanjare a polilor de putere mondiali.