În ultimii ani, creșterea constantă a prețurilor a condus la o situație alarmantă pentru tot mai mulți români, care și-au declarat falimentul personal. Această realitate nu este doar figurativă, ci se materializează în declarații de faliment personal, un fenomen în creștere în rândul populației. În primele trei luni ale acestui an, aproape 60 de cetățeni români au fost nevoiți să-și declare falimentul, dublu față de aceeași perioadă a anului precedent.
Mai mulți români și-au declarat falimentul personal în 2024
Cauzele acestui fenomen sunt variate și complexe, însă una dintre cele mai importante este presiunea financiară exercitată de ratele la creditele bancare sau cele contractate de la instituțiile financiare non-bancare. Mulți dintre acești oameni, în ciuda eforturilor, s-au văzut copleșiți de datorii pe care nu le-au putut achita, iar drept consecința au fost nevoiți să apeleze la instrumentele juridice puse la dispoziție de stat pentru a-și gestiona situația financiară. Este o realitate dureroasă, care ilustrează amploarea dificultăților cu care se confruntă mulți români în gestionarea finanțelor personale într-un mediu economic tot mai exigent.
În ultimii trei ani, românii au resimțit o creștere semnificativă a costurilor de trai, cu o majorare de până la 40%. Această realitate se reflectă în toate aspectele vieții de zi cu zi, fie că vorbim despre alimente, utilități sau plăți lunare. Odată cu această creștere constantă a cheltuielilor, tot mai mulți oameni se confruntă cu dificultăți financiare și sunt nevoiți să recurgă la procedurile de faliment personal sau de insolvență.
În primele trei luni ale acestui an, situația s-a agravat semnificativ, cu 57 de persoane care au depus cereri de faliment, un număr dublu față de aceeași perioadă a anului precedent. Comparativ cu acum doi ani, această cifră este de opt ori mai mare, ilustrând o tendință îngrijorătoare de creștere a situațiilor financiare dificile.
Datele furnizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor arată că într-un singur caz, o persoană a acumulat datorii în valoare de 1,2 milioane de lei, reprezentând cea mai mare sumă restantă înregistrată în acest an.
„Printre principalele motive pe care le invocă debitorii ar fi acelea că nu mai fac față cheltuielilor cu traiul zilnic și nu mai fac față cu plata datoriilor către creditor către instituțiile bancare, în mare parte că trebuie IFN-uri”, a transmis Ruxandra Badea, director la Direcţia de Insolvenţă ANPC.
Care este procedura de solicitare a insolvenței
Persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare semnificative și doresc să declare falimentul personal sau insolvența trebuie să îndeplinească anumite condiții. Acestea includ acumularea de datorii către instituții publice, alte persoane sau furnizori de servicii, iar suma acestor datorii trebuie să fie cel puțin echivalentul a 15 salarii minime pe economie nete.
Procedura de solicitare a falimentului sau insolvenței se realizează prin depunerea unei cereri la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului. Ulterior, dosarul este analizat de către o comisie specializată, iar întregul proces ar trebui să dureze aproximativ 30 de zile. Odată ce falimentul personal este declarat, executarea silită a datoriilor este suspendată, iar penalitățile care ar putea fi aplicate ulterior sunt eliminate.
După declanșarea procedurii de faliment, există mai multe tipuri de etape care sunt aplicate în funcție de specificul fiecărui caz. Acestea pot include un plan de rambursare a datoriilor pe o perioadă de până la 5 ani, lichidarea unor active prin intermediul instanței de judecată sau alte proceduri specifice, cum ar fi cele dedicate pensionarilor. Este important să se consulte un specialist sau un avocat pentru a înțelege în detaliu opțiunile disponibile și implicațiile fiecărei proceduri în parte. Mai mulți români și-au declarat falimentul personal, iar evoluția cifrelor de la 7 dosare în 2021 la 57 de dosare în 2024 este alarmantă și reflectă o tendință clară de deteriorare a situației financiare a populației.
