O adolescentă din Harghita și-a dat în judecată părinții pentru că aceștia se opuneau unei relații pe care fata o avea cu un băiat rrom. Judecătorii au luat deja o decizie în acest dosar mai puțin obișnuit.
În societatea românească există o oarecare intoleranță față de relațiile dintre români și rromi. De obicei, etnicii rromi au tradiția din a-și însura/mărita copilul încă de la vârste fragede.
O adolescentă a dat în judecată părinții pentru că se opuneau relației cu un băiat rrom
Adolescenta și-a dat în judecată părinţii pentru că aceștia puneau presiune pe ea pentru că avea o relație cu un băiat de etnie rromă. Fata s-a plâns că în pofida confortului pe care părinții iubitului le asigură, părinţii ei sunt împotriva relației. Ba mai mult, aceasta a explicat faptul că a fost bătută de nenumărate ori în copilărie, atât de părinți cât și de frații acesteia.
” … având în vedere această atmosferă tensionată de acasă, a început să petreacă majoritatea timpului cu familia prietenului ei, care sunt alături de ea şi o susţin din toate punctele de vedere”.
Adolescenta le-a mai explicat judecătorilor faptul că singurul motiv pentru care părinții îi interzic relația este că rromii au anumite obiceiuri în propria comunitate. Ba mai mult, adolescenta a arătat că părinții ei au intentia de a o mărita cu o altă persoană și că nu poate părăsi domiciliul fiind ținută cu forța:
” (..)au şi intenţia să o mărite, dar au ales o altă persoană, cu care ea nu este de acord, dar nu știe dacă va avea dreptul şi posibilitatea să aleagă. îi este interzis să părăsească domiciliul, iar când părinţii nu se află acasă, se închide în casă, fără să aibă chei suplimentare şi fără să aibă şanse să scape, dacă se întâmplă orice.”
Fata s-a mai plâns că părinții o obligă să munceasă , informând-o că în cursul lunii august 2022 (procesul a fost deschis în iulie 2022) ”urmează să o ducă în străinătate, chiar şi fără acordul ei, în mod forţat probabil, în Germania, cu scopul să realizeze şi ea venituri, fără să aibă un drept de alegere şi fără să știe ce fel de muncă trebuie să presteze”.
Părinții s-au apărat împotriva acuzațiilor fetei
Părinții s-au apărat în fața acuzațiilor fetei spunând că declarațiile făcută de adolescentă nu reflectă realitatea. Aceștia au arătat faptul că, în pofida faptului că au patru copii și că situația financiară este una modestă, le-a oferit copiilor tot ce puteau să le ofere, educație și condiții optime de creștere.
” (…) au asigurat copiilor lor un climat optim în familie, nu i-au agresat fizic/psihic, așa cum susţine reclamanta, au acordat acestora, fără excepţie, afecţiune și iubire părintească, sprijinind procesul lor educaţional, fără excepţii”.
Intersant este faptul că părinții susțin că nu au cu cine discuta și că fata a fost luată și dusă în comunitatea rromă de unde a fost readusă în casă datorită poliției. Aceștia au afirmat că i-au asigurat accesul la educație, dar că aceasta refuză să se ducă la scoală. Părinții au aflat că adolescenţa are 177 de absențe nemotivate și că are și mediii neîncheiate pe primul semestru.
” (…) deşi cunoaşte situaţia lor financiară precară, fata i-a mințit în permanenţă, în sensul că, sub aparenţa deplasării sale la şcoala a primit banii de la ei, însă a cheltuit pe alte vicii, fără să se ducă la şcoală”.
”Soacra” fetei are o altă părere
La proces nu putea lipsi și presupusa ”soacră” a adolescenţei, respectiv mama tânărului de etnie rromă. Aceasta nu a putut să explice de ce nora lipsește de la liceu și nici să spună dacă fata dorește să termine studiile. Singurul lucru pe care l-a spus în fața judecătorului este că minora dorește să aibă o relație cu fiul ei și că, la un moment dat, cei doi se vor căsători. Ea fiind de acord cu relația dintre cei doi.
Judecătorul a constatat că demersul fetei are că singur scop dorința ei de a fi împreună cu iubitul său. Din aceste considerente, părinții nu pot fi trași la răspundere mai ales în contextul în care aceștia i-au asigurat accesul la educație și îşi doresc un viitor mai bun. Interesul superior al copilului primează:
”Chiar din interogatoriul acesteia a reieşit faptul că, întrucât părinţii nu i-au permis să întreţină relaţia reclamantă a fost cea care a renunţat la a mai merge la şcoală. Pentru această atitudine nu pot fi însă învinovăţiţi părinţii şi nu li se poate atrage nicio culpă, neexistând nicio legătură între deciziile părinţilor cu privire la viaţa personală a copiilor lor şi refuzul reclamantei de a mai merge la şcoală. Aceste exigenţe impuse de părinţi sunt rezonabile şi se încadrează în ansamblul drepturilor şi îndatoririlor ce compun autoritatea părintească”, se mai arată în sentința Judecătoriei Miercurea Ciuc, care nu este definitivă. Așadar, adolescenta și-a dat în judecată proprii părinți, dar nu a câștigat în primă instanță. Vom vedea dacă tânăra va depune recurs.