Principalele teme ale discuției purtate de premier cu liberalii au fost legate de obținerea de către România a celei de a două plăți din cadrul PNRR, menținerea obiectivelor pentru ca românii să nu resimtă criza, dar și discuții după ce o altă companie a cerut o derogare de la plata taxei de solidaritate.
Black Sea Oil Gas cere o derogare de la plata taxei de solidaritate. Nicolae Ciucă vrea să discute cu reprezentanții companiei
Premierul României, Nicolae Ciucă, a declarat luni, 20 februarie 2023, că urmează ca membrii coaliției de guvernare să aibă o întâlnire cu reprezentanții Black Sea Oil Gas, firmă despre care s-a spus că a solicitat o derogare de la plata taxei de solidaritate.
„Am stabilit o întâlnire cu membrii coaliției pentru a discuta cu cei de la Black Sea Oil Gas. Unul dintre subiectele discuției va fi despre plata taxelor în conformitate cu prevederile europene și cu ordonanța de urgență, ceea ce este prevăzut foarte clar de Regulamentul UE și ordonanța dată de Guvern. Nu știm dacă ei trebuie să plătească această taxă“, a precizat Nicolae Ciucă.

Reprezentanții companiei spun că nu au activitate de un an şi că nu se pune problema impozitării. Mai mult, aceasta ar avea doar 7 luni de activitate şi plătește deja impozit pe veniturile extraordinare obținute. Altfel spus, oficialii companiei Black Sea Oil susţin că s-au plătit peste 2 miliarde de lei la bugetul de stat anul trecut, adică o taxă de 60% pe veniturile extraordinare.
În legătură cu disensiunile din coaliție pe diferite teme, Nicolae Ciucă a transmis după discuția avută cu colegii liberali că a solicitat evitarea politizării temelor importante.
„Fiind la guvernare ne dorim găsirea mijloacelor prin care să ne atingem obiectivele care vizează faptul că românii nu trebuie să resimtă efectele crizelor care afectează lumea. Actul guvernamental are prioritate în fața oricărui joc politic“, a menționat Nicolae Ciucă.

Care este situația cu Canalul Bâstroe
Nicolae Ciucă a făcut precizări în legătură cu situația de pe Canalul Bâstroe.
„Schimbul de documente cu Ucraina, inclusiv ultimul răspuns al ambasadei Ucrainei la București redă faptul că lucrările la Canalul Bâstroe au fost de întreținere, nu de adâncire a șenalului navigabil. Tot ce am realizat instituțional vizează menținerea activității ucrainene pe partea de întreținere. Orice excede va fi sesizat Comisie Europene. Anul trecut, nu a existat un acord al MAE pentru lucrări de adâncire. Am discutat cu vecinii ucraineni și Canalul Sulina este pus la dispoziție pentru a asigura șenalul navigabil. Sperăm să asigurăm în cel mai scurt timp să putem asigura circulația pe Canalul Sulina și pe timp de noapte. În acest moment, nivelul de pe Canalul Bâstroe nu permite navigația, din informațiile pe care le avem“, a adăugat premierul.
Legat de obținerea de către România a celei de a două plăți din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), premierul a menționat că ţara noastră se încadrează în limitele de timp solicitate de către Comisia Europeană.
„Din datele pe care le avem de la Comisie, pe cererea de plată 1, doar 11 ţări au primit aprobare, iar pe cererea de plată numărul 2 – 5 ţări. Noi suntem în limitele de timp în acord cu cele aprobate la nivelul Comisiei Europene şi sunt convins că vom reuşi să obţinem aprobarea pentru cererea de plată numărul 2”, a zis Nicolae Ciucă.
Printre temele discuției purtate de Nicolae Ciucă cu liberalii a fost și cea apărută după ce o altă companie a cerut o derogare de la plata taxei de solidaritate.