În cadrul Uniunii Europene, au fost stabilite anumite reguli fiscale care se vor aplica din anul 2025 și care sunt mult mai stricte. Din păcate, românii nu sunt familiarizați cu o disciplină bugetară atât de riguroasă. În această săptămână, Pactul de Stabilitate și Creștere a fost reformat prin adoptarea unor amendamente în Parlamentul European. Urmează ca noua versiune a pactului să fie ratificată și de către Consiliul Uniunii Europene, iar noile dispoziții să intre în vigoare începând de anul viitor.
Reguli fiscale care se vor aplica din anul 2025
Înainte de a analiza noile reguli, să ne întoarcem puțin în trecut. Pactul de Stabilitate și Creștere a fost adoptat în 1997 de către statele care, doi ani mai târziu, au format zona euro. Scopul principal al acestui pact era să impună statelor membre obligația de a avea bugete echilibrate sau în excedent.
În realitate, semnarea Pactului de Stabilitate și Creștere a fost impulsionată în principal de către Germania, care se temea că politicile bugetare prea relaxate ale unor state membre ar putea deteriora echilibrul economic al zonei euro. În esență, Pactul de Stabilitate și Creștere a preluat două criterii importante din Tratatul de la Maastricht, semnat în 1992 de către cele 12 state fondatoare ale Uniunii Europene. Aceste criterii se refereau la menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și limitarea datoriei publice la 60% din PIB.
Începând cu anul 2005, prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere au suferit modificări, în sensul că statele aflate în recesiune sunt exceptate pentru o perioadă de timp de la prevederile tratatului. De asemenea, statele afectate de o scădere economică beneficiază de o perioadă extinsă pentru a putea reveni la un deficit de 3% din PIB.
Pactul de Stabilitate și Creștere impune sancțiuni pentru statele care depășesc limitele impuse, inclusiv un depozit financiar echivalent cu 0,2% din PIB, o amendă care poate ajunge până la 0,5% din PIB și suspendarea alocării fondurilor europene.
De fapt, sancțiunile nu au fost aplicate pentru a evita complicarea situației statelor aflate în procedura de deficit excesiv. De exemplu, Italia, care anul trecut a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, România, care nu a respectat programul asumat pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, și Franța, cu o datorie care depășește 100% din PIB și care a fost sub procedura de deficit excesiv timp de nouă ani, între 2009 și 2018, au scăpat de sancțiuni.
Reformele vor fi evaluate în funcție de cheltuielile bugetare
În privința noii versiuni a Pactului de Stabilitate și Creștere, aceasta pleacă de la ideea că statele aflate în dificultate trebuie să revină în zona de echilibru, dar să fie capabile să realizeze și investiții necesare, în special în tranziția ecologică și digitală.
Concret, statele membre vor fi obligate să prezinte un plan pe o perioadă de patru ani care să garanteze sustenabilitatea datoriei publice și să reducă deficitul sub 3% din PIB. În plus, eforturile fiecărei țări în ceea ce privește reformele și investițiile vor fi recunoscute prin extinderea perioadei de ajustare bugetară la 7 ani, față de 4 ani, cât era anterior. Este posibil ca acesta să fie motivul pentru care ministrul finanțelor, Marcel Boloș, discută deja despre acei șapte ani în care România ar putea reveni la un deficit de 3% din PIB.
Un aspect crucial pentru România este că reformele statului vor fi evaluate în funcție de cheltuielile bugetare, un indicator considerat mai relevant decât deficitele. Această prevedere nu va avantaja România, care este obișnuită să se bazeze pe creșterea economică și, implicit, pe fluctuațiile deficitului bugetar raportat la PIB.
Germania a negociat și câștigat anumite condiții care impun o disciplină bugetară mai stringentă. Astfel, țările aflate în procedura de deficit excesiv, inclusiv România, sunt obligate să reducă deficitul bugetar anual cu cel puțin 0,5% din PIB. Mai mult, datoria publică trebuie să înregistreze o scădere de cel puțin 1% din PIB pe an, pe o perioadă de patru sau șapte ani, în cazul în care depășește 90% din PIB. Pentru statele cu o datorie publică care depășește 60% din PIB, se va aplica regula reducerii deficitului structural la 1,5% din PIB, în loc de 3%.
Noul pact include și o intensificare a amenzilor, în sensul că penalitățile cresc la 0,05% din PIB și sunt plătite o dată la șase luni până când statul respectiv implementează măsuri eficiente pentru reducerea deficitului și a datoriei. În concluzie, noile reguli fiscale care se vor aplica din anul 2025 aduc o mai mare rigiditate bugetară, cu care România nu este familiarizată.