În România, săptămâna de lucru de patru zile a fost adoptată de ceva timp ca o alternativă viabilă, dar în final, implementarea acesteia rămâne la latitudinea angajatorilor, conform Codului Muncii. Această modificare permite redistribuirea activității pe o perioadă mai scurtă, însă dacă va fi adoptată sau nu într-o organizație rămâne la decizia angajatorilor.
Săptămâna de lucru de patru zile în România
În contextul în care avansul tehnologic, inclusiv inteligența artificială, sugerează posibilitatea creșterii productivității la locul de muncă, rămâne de văzut cât de deschiși sunt antreprenorii și organizațiile să adopte un program de lucru mai redus.
„Inteligența artificială ajută, dar asta nu înseamnă că va înlocui 100% ce face un angajat într-o companie. Dar acest timp salvat îți permite să poți să te concentrezi pe lucruri care nu sunt pur operaționale, poți să te concentrezi mai mult pe zona de strategie, cel puțin din perspectiva de HR. Există o ușurință în a avea diferite rapoarte, diferite procese mult mai bine automatizate care te pot ajuta să îți îmbunătățești strategia de HR și să gestionezi mult mai bine din zona de business”, a explicat Adina Vidroiu, Director de Resurse Umane Microsoft România, Moldova și Ungaria.
Potrivit unui specialist, la Microsoft există angajați care beneficiază de programe diferite de lucru, adaptate nevoilor și rolului lor în companie, fie că este vorba de o săptămână de patru zile, fie că se menține programul clasic de cinci zile, dar cu o distribuție mai flexibilă. În România, subsidiara locală a Microsoft avea în 2022 un număr de 1.558 de angajați, conform celor mai recente date disponibile pe Ministerul Finanțelor.
Pe lângă Microsoft, și alte companii din România au experimentat sau chiar implementat săptămâna de lucru de patru zile, unele folosind inteligența artificială pentru a facilita acest proces. De exemplu, Vego Holdings, o companie de tehnologie și proiectare în construcții, a adoptat un program de lucru de patru zile pe săptămână, reducând timpul necesar pentru proiectare prin utilizarea AI. Alte companii, precum OMV, Rompetrol și ING Hubs România, hub-ul global de tehnologie al ING Group, au experimentat sau implementat în întregime săptămâna de lucru de patru zile.
Cu toate acestea, se subliniază că inteligența artificială poate fi un element important în proces, dar nu poate prelua toate activitățile, conform opiniei exprimate de Diana Stafie.
„Sunt foarte multe aspecte pe care trebuie să le luăm în calcul aici, inclusiv dacă acum am 20 de zile de concediu și lucrez 40 de ore pe săptămână, dacă lucrez mai puțin o să am și mai puține zile de concediu? Îmi convine sau nu? Sunt multe alte aspecte la care trebuie să ne uităm și inclusiv la motivații intrinsece (…)
Ce înseamnă săptămâna de lucru de patru zile, înseamnă 10 sau 12 ore în loc de 8? Cred că sunt multe aspecte de avut în vedere. Nu zic că nu e bine, dar cred că trebuie să ne gândim și la consecințele pe care acum nu le vedem pentru că ne entuziasmăm, vedem beneficiile de wellbeing, o să stăm mai mult cu familia. Dar pe de altă parte, cu ce preț?”, a subliniat Diana Stafie, fondator Future Station.
„Există modalități de a lucra patru zile pe săptămână”
Adrian Dinu, CEO al Cresoft, o companie românească producătoare de software, este de părere că o tranziție uniformă către o astfel de schemă de lucru ar putea fi eficientă, însoțită de integrarea inteligenței artificiale și a proceselor de digitalizare. Aceste tehnologii ar putea reduce semnificativ povara departamentelor de resurse umane, care în prezent dedică aproximativ 40% din timpul lor proceselor birocratice.
„Eu vorbesc acum din postura de antreprenor. Ca să plătesc oamenii tot pentru cinci zile, dar să vină patru, asta în condițiile în care să zicem că vinerea e liberă, cine răspunde la telefon clientului meu dacă el lucrează cinci zile? Prin urmare, eu ce fac, mai angajez oameni? Da, e adevărat, putem lucra și în ture, dar asta înseamnă o digitalizare puternică”, a adăugat Adrian Dinu, CEO Cresoft.
Conform unui sondaj realizat de BestJobs în primăvara anului trecut, doar 4 din 10 companii ar fi dispuse să accepte o săptămână de lucru de patru zile, în ciuda faptului că 80% dintre angajați ar prefera o astfel de formulă, chiar și cu program prelungit la 10 ore pe zi. În același timp, aproape 35% dintre angajatori sunt îngrijorați de riscul de extenuare pe termen lung al angajaților, din cauza volumului crescut de muncă zilnic, deși rezultatele unor experimente internaționale sugerează contrariul.
Săptămâna de lucru de patru zile este mai ușor de adoptat de către organizațiile cu angajați white-collar, în special din domeniile IT și tehnologie, banking, finanțe/contabilitate sau marketing. Pentru un angajator, o soluție convenabilă ar putea fi oferirea unei formule mixte, în care ziua liberă să difere între angajați, astfel încât clienții să nu fie afectați, conform recomandărilor făcute de reprezentanții BestJobs.
Ariadna Stamatopol, Senior Talent Acquisition Manager la Adobe România, subsidiara locală a gigantului american cu același nume, remarcă faptul că este incert dacă România va adopta pe scară largă programul de lucru de patru zile pe săptămână, având în vedere și atașamentul cultural existent pentru forma actuală de lucru.
„Există modalități de a lucra patru zile pe săptămână. Dacă lucrezi la livrabil, cu siguranță poți să îți asumi că livrezi mai mult dacă vrei. Există departamente care se uită la eficientizare, deci practic cât folosești și care e profitabilitatea pe care o aduce un angajat, însă eu cred că există și un factor de atașament cultural. Suntem obișnuiți să lucrăm cinci zile pe săptămână. Rămâne să vedem dacă va fi o ecuație a schimbării în sensul acesta sau nu”, a spus Ariadna Stamatopol, despre implementarea săptămânii de lucru de patru zile în România.
