Sistemul medical din România se confruntă cu grave probleme financiare, iar unul din trei spitale riscă să se închidă. Lipsa fondurilor a condus la deficiențe în aprovizionarea cu medicamente de bază și tratamente esențiale, astfel că multe spitale vor fi nevoite să își închidă ușile. Medicii sunt nemulțumiți din cauza salariilor mici și a lipsei oportunităților de angajare, iar amenințarea cu greva generală planează asupra întregului sistem. Cadrele medicale se pregătesc să protesteze pentru remunerații mai ridicate, fiind decise să iasă în stradă.
Unul din trei spitale riscă să se închidă
La începutul anului, Spitalul Județean de Urgență din Brașov a fost pe punctul de a se închide din cauza datoriilor neacoperite, care au dus la lipsa medicamentelor și a materialelor sanitare necesare. Deși s-au purtat negocieri tensionate cu furnizorii pentru a evita acest colaps, situația nu s-a ameliorat semnificativ în ultimele trei luni. De asemenea, alte unități medicale din țară, inclusiv cele din București, se confruntă cu aceeași situație dramatică. Pentru a face economie, intervențiile chirurgicale programate au fost suspendate timp de trei zile în încercarea de a gestiona criza financiară.
Chiar dacă momentul critic a fost depășit, spitalul supraviețuiește de la o zi la alta și de la o săptămână la alta.
„De atunci, nu s-a schimbat mare lucru. În afară de faptul că avem și mai mulți pacienți. Suntem în aceeași situație, cu lipsuri financiare și datorii către furnizori. Acum, de exemplu, ne aflăm în negocieri cu un furnizor de perfuzabile”, a spus directorul unităţii sanitare, Emil Mailat.
Spitalul din Brașov se află într-o situație critică, funcționând la capacitate maximă în prezent. Deși nicio secție nu a fost închisă încă, viitorul rămâne incert.
„Mai plătim ceva, mai acoperim o datorie, mai facem altele și tot așa. În total, avem 46 de milioane de lei datorii către diverși furnizori, dintre care 26 au depășit termenul de scadență de 60 de zile. Cele mai mari lipsuri sunt în zona de medicamente și materiale sanitare”, a explicat Ovidiu Mailat.
Pentru că unitatea medicală care deservește unul dintre cele mai mari județe ale țării să funcționeze optim, managerul estimează că ar fi necesară o creștere a finanțării cu aproximativ 15-20% pe an din bugetul deja alocat. Conform calculelor sale, acest lucru ar însemna o finanțare suplimentară echivalentă cu cel puțin o lună în plus de fonduri din partea Casei de Sănătate. Având în vedere că suma alocată lunar este de 7.800.000 de lei, pentru a obține o creștere de 15-20%, aceasta ar însemna un adițional lunar de aproximativ 1.170.000 – 1.560.000 de lei.
Spitalele s-ar putea închide din cauza deficitului bugetar
Drumul banilor destinați acoperirii serviciilor medicale oferite pacienților este unul complicat și uneori blocat. Începe prin alocarea unui anumit buget de către Ministerul Finanțelor către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. De acolo, fondurile sunt distribuite către Casele Județene de Asigurări de Sănătate, care, la rândul lor, le alocă spitalelor conform contractelor încheiate cu acestea. Acest proces poate fi îngreunat de birocrație și poate duce la întârzieri în finanțarea serviciilor medicale esențiale.
„Luna aceasta, Casa de Sănătate Brașov a reușit să ne crească puțin plafonul. Ne vor deconta un pic mai multe cazuri decât cele care erau deja contractate. Este o infuzie de capital care ne vă ajuta să ne menținem pe linia de plutire. Luna aceasta, am primit de la Casă în jur de 9.000.000 de lei. Adică cu 1.200.000 mai mult decât media contractată”, a mai spus managerul spitalului din Brașov.
Alocarea banilor către unitățile medicale urmează anumite reguli stabilite, fiind raportată la sumele primite în anii precedenți. Cu toate acestea, în ciuda creșterii numărului de cazuri și a cheltuielilor asociate, bugetele rămân aceleași. Acest lucru înseamnă că spitalele trebuie să gestioneze aceste cheltuieli suplimentare fără a primi fonduri suplimentare pentru a acoperi inflația și creșterea prețurilor.
În ceea ce privește investițiile, acestea provin fie de la Ministerul Sănătății, fie de la autoritatea locală, adică de la primărie. Potrivit unei analize recente realizate de Colegiul Medicilor, aproximativ 30% dintre spitalele din România se confruntă cu un deficit bugetar major în prezent. Acest lucru poate duce la situații în care spitalele să intre în incapacitate de plată și să fie nevoite să se închidă. Situația este alarmantă pentru întregul sistem de sănătate, deoarece chiar și spitalele care nu se află în deficit se confruntă cu dificultăți financiare. Principala problemă este subfinanțarea cronică, care împiedică spitalele să achiziționeze medicamente, materiale sanitare, alimente pentru pacienți și alte necesități esențiale, inclusiv plata facturilor pentru utilități.
În acest an, Ministerul Finanțelor a alocat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate un buget cu 29% mai mic decât cel solicitat. Aceasta înseamnă cu 30 de miliarde de lei mai puțin decât necesarul, iar consecințele pot fi dramatice.
„Există riscul să se închidă pe rând spitalele. Noi chiar am fost în acea situație când ne-am gândit că nu avem altă soluție decât să punem lacătul pe ușă. Nu pot să merg pe ideea că nu o să se întâmple niciodată. Trebuie să pun răul înainte, nu pot să merg pe ideea că nu mă voi închide. Să știți că problema este cât se poate de reală. Dacă nu ai cu ce să lucrezi, nu ai un ac, un pansament, un dezinfectant, un calmant pentru pacienți nu poți face nimic”, a adăugat Emil Mailat despre situația în care unul din trei spitale riscă să se închidă.