De la an la an, scade natalitatea în România, cifrele fiind mai mult decât îngrijorătoare. Cauzele acestei scăderi continue sunt multiple, dar principalii vinovați sunt, fără îndoială, politicienii care nu reușesc să aibă niște politici sociale care să încurajeze procrearea. Odată dat drumul la vale, acest bulgăre antrenează cu sine creșterea migrației, lipsa investițiilor în noi locuri de muncă, „moartea“ micilor orașe care se bazau doar pe una sau două mici industrii și multe altele.
Statisticile sunt mai mult decât îngrijorătoare. Astfel, în 2022 am avut o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011.
Dacă e să ne raportăm la numărul de nou-născuţi din 1990, în prezent numărul s-a înjumătăţit. Astfel, la nivelul anului 1990, în România, aveam 314.746 nou-născuți, în timp ce în 2022 s-a înregistrat o cifră de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954.
Într-un top al scăderii numărului de nou-născuţi în ultimii 30 de ani, se situează județele Bacău, Neamț și Prahova.
Scade natalitatea în România, de la an la an: Să ai un copil a devenit un lux
Mulți tineri au ajuns în zilele de azi să pună pe primul plan realizarea pe plan profesional, asigurarea unui trai decent, și de-abia pe urmă să ia în calcul să aibă un copil.
Existența unor credite performante pe piață îi face pe tineri să își găsească din ce în ce mai greu o locuință. Din această cauză, mulți amână să își întemeieze o familie, iar asta duce la scăderea continuă a natalității.
Lipsa unor credite de consum în favoarea populației este strict legată de absența unor politici sociale bine gândite de actuala guvernare. Valoarea creditelor de consum au legătură și cu construcția și cumpărarea de locuințe. Asta deoarece cumpărarea unei locuințe influențează politica demografică. Neputând să-și cumpere o locuință, tinerii nu pot să-și întemeieze o familie și astfel nu pot să aibă copii.
Cel mai bun exemplu de politici neadecvate este deducerea acordată recent, în cuantum de 100 de lei, pentru românii care au copii înscriși la o formă de învățământ. Degeaba vii și îi spui omului că are o deducere de 100 de lei, dacă după aplicarea impozitelor, rămâne cu numai 10 lei. În plus, pentru asta, îl pui să completeze o multitudine de cereri și adeverințe.
România, o țară a bătrânilor
O altă mare problemă a României este procesul de îmbătrânire a populației. În condițiile în care natalitatea este la pământ, numărul tinerilor este în scădere, la fel și cel al populației active, în timp ce numărul persoanelor în vârstă crește cu aproape jumătate de milion de persoane în fiecare an. Acest trend va face ca presiunea pe buget în anii următori cu cheltuielile cu sănătatea și pensiile să fie tot mai mare.
Cum speranța de viață este în creștere grație progreselor din medicină, iar natalitatea scade, se merge constant pe o îmbătrânire a populației. Se va ajunge, în aceste condiții în următorii zeci de ani, ca media de vârstă să tindă spre 100 de ani, iar fiecare angajat să fie nevoit să susțină una sau mai mult persoane în vârstă. Cei care vor trece de vârsta de 60-70 de ani vor fi nevoiți, pentru a avea o siguranță financiară să aibă o viață profesională mai lungă, deci o vârstă de pensionare mai ridicată. Mai mult de atât se va ajunge ca pentru a putea trăi, pe lângă pensia minimă asigurată de stat să fii nevoit să te înscrii în sisteme de pensii bazate pe ocuparea forței de muncă pentru toți lucrătorii și o partajare a riscurilor mai eficientă.
Acest lucru se întâmplă deja în țările nordice, unde îmbătrânirea populației este mult mai accentuată. Acolo, cei ajunși la vârsta pensionării au posibilitatea să lucreze în continuare, dar când un program flexibil sau cu jumătate de normă, fără a le fi afectată pensia. De asemenea, aceștia pot alege să primească doar un anumit procent din pensie, iar suma neretrasă să continue să crească.
Astfel, în condițiile în care scade natalitatea de la an, la an, România riscă să ajungă în 2050 să aibă doar câteva milioane de locuitori, iar marea lor majoritate să fie de vârsta a treia.