Veste proastă pentru românii pensionați până în 2001! Acești români nu vor beneficia de majorări în ceea ce privește recalcularea pensiilor, potrivit informațiilor apărute în spațiul public. Motivul acestei situații delicate rezidă în faptul că, în perioada respectivă, săptămâna de muncă era compusă din șase zile, nu din cinci, ceea ce complică considerabil procesul de calcul al perioadei suplimentare de contribuție.
Veste proastă pentru românii pensionați până în 2001!
Pensionarii care și-au încheiat activitatea înainte de 2001 se confruntă cu o problemă majoră legată de recalcularea completă a veniturilor, ceea ce afectează direct suma pensiei pe care o vor încasa începând cu data de 1 septembrie. În plus, acești pensionari sunt acum nevoiți să furnizeze mai multe dovezi referitoare la orele suplimentare lucrate, activitatea de weekend desfășurată în perioada premergătoare Revoluției și alte sporuri, ceea ce le complică foarte mult situația.
Pentru a obține aceste dovezi privind munca suplimentară sau sporurile, pensionarii sunt nevoiți să se adreseze firmei la care au lucrat în trecut. În cazul în care firma respectivă nu mai funcționează, ei trebuie să se îndrepte către Arhivele statului sau spre primăria din localitatea unde era înregistrată firma respectivă. Acest lucru este în special valabil în situația pensionarilor din domeniul agricol.
Înainte de Revoluția din 1989, programul de lucru era structurat pe șase zile, inclusiv sâmbăta. Cu toate acestea, orele lucrate în acele zile nu sunt luate în considerare în prezent în procesul de recalculare a pensiilor pentru cei care s-au pensionat până în 2001. Așadar, acești pensionari pierd toate acele ore muncite, fără să fie reflectate în suma de recalculare a pensiilor.
De asemenea, este de așteptat ca datoria guvernamentală a României să înregistreze o creștere, urcând de la aproximativ 48,8% din PIB în 2023, până la aproape 51% din PIB în 2024 și 53,9% din PIB în 2025. Riscurile asociate perspectivei fiscale indică posibilitatea unor deficite mai mari, în special în anul 2024, când cheltuielile suplimentare legate de campania electorală ar putea accentua presiunea asupra finanțelor publice.
Anual, Comisia Europeană publică două seturi de previziuni detaliate, unul în primăvară și unul în toamnă, alături de două seturi intermediare în iarnă și în vară. Previziunile intermediare furnizează estimări pentru PIB și inflație atât la nivel anual, cât și trimestrial, pentru toate statele membre în cursul anului respectiv și pentru următorul, oferind, de asemenea, date agregate pentru Uniunea Europeană și zona euro.
De ce trebuie depuse noi adeverințe
Pensionarii pensionați înainte de 2001 sunt nevoiți să depună noi adeverințe pentru a confirma detaliile legate de activitatea lor profesională din acele perioade. Până în 1977 și între 1990 și 2001, contribuțiile la CAS erau calculate pe baza salariului brut, care includea toate componentele, cum ar fi salariul pentru orele lucrate în regim normal sau suplimentar, sporurile permanente și temporare, precum și alte bonusuri.
Între anii 1977 și 1990, s-a făcut tranziția de la salariul brut la salariul net, iar reținerile de CAS și impozitele erau deduse direct din salariul brut de către angajator, fără a fi reflectate în detaliu în statul de plată al angajatului.
Pentru a fi siguri că pensiile sunt calculate corect și că se ține cont de toate detaliile relevante ale activității profesionale, este necesară prezentarea de noi documente și adeverințe.
Este important de menționat că, începând cu anul 2021, nu mai este necesară prezentarea unor noi adeverințe de la angajator. Această schimbare poate ușura procesul pentru pensionari și poate reduce procedurile birocratice asociate. Astfel, românilor pensionați până în 2001, care au muncit în perioada în care săptămâna de lucru era de 6 zile, nu li se vor lua în considerare zilele de sâmbăta muncite la recalcularea pensiilor.