Ministrul Apărării și-a anunțat intenția de a spori efectivele Armatei cu 20.000 de militari, având în vedere provocările actuale de securitate la frontierele României. Un expert oferă sugestii privind modalitățile prin care Armata Română va angaja 20.000 de militari și va atrage atrage tinerii către cariera militară.
Armata Română va angaja 20.000 de militari
În lumina conflictului din Ucraina, Armata Română dorește să inițieze un proces amplu de recrutare, dar acest demers se dovedește a fi unul complex, în special din cauza creșterii constante a numărului de demisii din cadrul armatei în ultimii ani. Interesul tinerilor pentru a se alătura armatei a scăzut considerabil. Astfel, adaptabilitatea și capacitatea de reacție a sistemului militar în fața schimbărilor imprevizibile din domeniul securității pot fi afectate.
„Ne dorim să mărim efectivele Armatei Române de la 80.000 la 100.000, având în vedere evoluțiile complicate de la granițele noastre. Dar asta ține și de buget și de posibilitățile pe care le avem”, a declarat ministrul apărării, Angel Tîlvăr.
În mod cert, demersul se anunță dificil, în special dat fiind faptul că în prezent Ministerul Apărării Naționale (MApN) se confruntă cu un deficit în schema de personal și dezinteres din partea tinerilor absolvenți de liceu de a urma școlile militare. Înregistrările anterioare arătau că MApN avea ocupate doar 72.037 de poziții cu puțin peste jumătate de an în urmă. Probabil, demisiile din sistem au continuat, crescând și mai mult numărul de poziții vacante. În plus, se estimează că România dispune acum de aproximativ 67.000 de militari activi și 50.000 în rezervă, dar aceste cifre nu sunt confirmate oficial. În această situație de deficit de personal, MApN a decis să permită admiterea la școlile militare postliceale ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) pentru pregătirea maiștrilor militari și a subofițerilor pe baza exclusivă a mediei de la examenul de Bacalaureat, renunțând la un examen de admitere.
Cu ce beneficii sunt atrași candidații
Aurel Cazacu, expert în domeniul militar, argumentează că pentru a reuși într-o campanie extinsă de recrutare, Ministerul Apărării Naționale (MApN) trebuie să implementeze o serie de acțiuni imperative.
„În primul rând vorbim de creșterea soldelor. Și nu vorbim de 5 la sută, ci mai masiv. În fond vorbim de o ofertă pe piața muncii care este un mediu extrem de concurențial. În plus, mărirea soldelor trebuie făcută publică cu orice ocazie, un soi de publicitate pentru a mai anula teama tinerilor de conflicte cum este cel de lângă noi din prezent. Apoi, vorbim de creșterea calității vieții în cazărmi. Trebuie ca toate unitățile militare să fie la standarde NATO atunci când vorbim de dormitoare, săli de mese, grupuri sanitare sau hrana efectivă. Ca să se pregătească așa cum trebuie, militarii nu trebuie să ducă lipsă de nimic. Sigur, nu vorbim de lux, vorbim de condiții decente la standarde NATO, repet. Cum sunt cele de la Mihai Kogălniceanu sau Deveselu”, a explicat Aurel Cazacu.
Aurel Cazacu a evidențiat importanța relației dintre Armata Română și soldați.
„Pe de altă parte, foarte important, vorbim de interfața Armatei Române cu soldatul, subofițerii. Aceștia trebuie să dea dovadă de un anumit grad de cultură și civilizație. Trebuie să scăpăm de subofițerii de tip «plutonier de pe vremea lui Ceaușescu» care în mare parte aveau o cultură îndoielnică și care nu știau decât să umilească militarii. Acești subofițeri trebuie să fie niște cadre care știu să se poarte civilizat, știu engleză, știu să lucreze pe un calculator, știu să folosească la perfecție tehnica din dotare și știu să lupte. Pe scurt, trebuie să fie un exemplu pentru militari așa cum sunt în toate armatele NATO. În fine, nu trebuie uitată dotarea. Dacă militarii se trezesc că trebuie să folosească echipamente și tehnică din anii ’60-’70, atunci nu mai facem nimic. Sisteme moderne de armament și echipamentul individual de ultimă oră dau încredere militarului. Astfel echipați, mulți tineri vor înțelege că, în cazul unui conflict, riscurile de a fi afectați personal sunt mai mici”, a adăugat expertul militar.
Aurel Cazacu, analist în domeniul militar, subliniază necesitatea unor măsuri esențiale pentru succesul unei ample campanii de recrutare, inclusiv posibilitatea unei armate obligatorii. În plus, expertul militar a identificat și alte soluții pentru a întări capacitățile de luptă ale Armatei Române.
„Eu nu exclud nici reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Tot mai multe țări NATO se gândesc la asta și unele chiar au optat pentru această variantă. Sigur, pe aceleași principii, subofițeri civilizați, condiții decente de trai după standarde NATO și echipamente moderne. Un astfel de stagiu militar ar dura câteva luni și are marele avantaj că mărește masa de rezerviști la care poți apela dacă este nevoie”, a subliniat Aurel Cazacu.
În linii mari, în anul 2024, Armata Română dispune de resurse financiare pentru recrutări, inclusiv pentru militarii angajați pe bază de contract. Acest lucru devine posibil datorită majorării bugetului destinat cheltuielilor de personal, ajungând la suma de 10,22 miliarde de lei pentru anul în curs, reflectând o creștere de 12,03 la sută față de anul precedent, conform bugetului aprobat.
În prezent, remunerația unui subofițer variază între 2.284 și 4.932 de lei lunar, în funcție de grad, la care se adaugă norma de hrană de 1.000 de lei pentru fiecare militar. De asemenea, un maistru militar câștigă lunar între 2.290 și 4.945 de lei, sume la care se adaugă, de asemenea, norma de hrană de 1.000 de lei.
În cazul militarilor care sunt la prima numire într-o funcție sau sunt nevoiți să se mute din motive de serviciu și nu dețin o locuință, Ministerul Apărării Naționale (MApN) compensează chiria acestora. De asemenea, cei aflați în aceeași situație și care contractă un credit imobiliar sau ipotecar pot beneficia de o plată parțială sau chiar totală a ratei împrumutului, în cuantum de până la 50 la sută din salariul de bază, dacă se vor angaja în Armata Română, printre cei 20.000 de militari.
