Mii de români pot rămâne fără pensie, confruntându-se cu o dilemă dură, trebuind să aleagă între renunțarea la tratament și pierderea pensiei de invaliditate. Această situație delicată a apărut ca urmare a modificării criteriilor de acordare a acestui drept esențial.
Categoria de români care ar putea rămâne fără pensie
Modificările intervenite în criteriile de acordare a pensiilor de invaliditate au plasat mii de pacienți cu HIV din România într-o situație dificilă, forțându-i să facă o alegere practic imposibilă. Pacienții, care au fost infectați cu decenii în urmă, se confruntă acum cu riscul de a pierde o pensie de invaliditate în valoare de aproximativ 1.000 de lei pe lună.
Această schimbare, intrată în vigoare din decembrie 2022, a fost justificată prin progresele înregistrate în tratamentul HIV, considerându-se acum că această afecțiune reprezintă o boală cronică cu dizabilitate episodică. Această modificare a stârnit panică în rândul pacienților, mulți dintre ei luând decizia de a informa medicii că vor renunța la tratament în încercarea de a-și păstra pensia de invaliditate.
Iulian Petre, directorul executiv al Uniunii Naționale a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), subliniază gravitatea acestei situații.
„Sunt persoane care au spus medicilor că vor recurge la lucrul acesta ca să continue să-și ia pensia”, a transmis acesta.
Riscurile întreruperii tratamentului și dezbateri în acest sens
Întreruperea tratamentului poate duce la dezvoltarea rezistenței la medicamente și eșec terapeutic. În final se ajunge la deteriorarea stării de sănătate. Acest risc este enorm, nu doar pentru indivizii afectați, dar și pentru sistemul de sănătate în ansamblu.
Directorul UNOPA a precizat că aceștia „dezvoltă rezistență la schema de tratament, necesită altă schemă, care le funcționează sau nu, cu riscul de a se ajunge la eșec terapeutic. Se joacă cu sănătatea lor”.
Dezbaterile recente, la care au participat specialiști din domeniul HIV/SIDA, au pus accentul pe necesitatea unei abordări diferite pentru pacienții infectați în anii ’80-’90. Prof. Adrian Streinu-Cercel a subliniat că acești pacienți nu au avut oportunitatea unei vieți normale și, ca atare, nu pot fi angajați în prezent. Este necesară o intervenție legislativă pentru a asigura că acești pacienți nu sunt afectați de noile criterii de pensionare.
În plus, noua lege a pensiilor, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024, va avea un impact semnificativ asupra acestor pacienți.
„Cei din cohortă (n. red. – persoanele infectate în anii 1985 – 1990) nu au avut cum să-și ducă o viață de formare corespunzătoare, ca atare, când vorbim de faptul că ei acum sunt bine din punct de vedere virusologic și imunologic nu înseamnă că se pot angaja. Că nu-i angajează nimeni. Și atunci, pentru aceste persoane care sunt din cohortă, statul are obligația – așa cum noi am avut obligația, la vremea noastră, să-i facem bine cât am putut de repede – să le asigure un trai decent. Ori la ei nu trebuie aplicate astfel de criterii.
Nu știu ce experți ați avut de la „Matei Balș” și de la „Babeș”, eu, de exemplu, nu am fost întrebat absolut deloc. Că mă mai pricep la HIV. (…) Au suferit suficient ca să le mai dăm noi încă o palmă peste față”, a transmis prof. Adrian Streinu-Cercel.
Din cei puțin peste 18.000 de oameni infectați cu virusul HIV în România și aflați în viață la data de 30 iunie, aproximativ 5.500 fac parte din grupul de copii infectați în spitale la sfârșitul anilor ’80, iar acum se află printre românii care pot rămâne fără pensie.