luni, 24 iunie, 2024

Avertismentul economistului Ionuț Dumitru: „Ne întindem mai mult decât ne este plapuma la împrumuturi!”

Evaluarea bugetului este o provocare complexă, implicând trei variabile esențiale: deficitul, cheltuielile și veniturile. Putem aborda aceste aspecte metodologic. În primul rând, deficitul, o problemă semnificativă, pare să se situeze în jurul valorii de 7% din PIB. Această cifră reprezintă o discrepanță semnificativă între venituri și cheltuieli.

Simplificând, dacă veniturile reprezintă 27% din totalul taxelor și impozitelor, iar deficitul este de 7%, se poate spune că pentru fiecare 100 de lei colectați, se cheltuiește deja suma de 126 de lei, fiind necesară împrumutarea a 26 de lei suplimentari. Această analogie arată cât de tensionată este situația bugetară și ce presiune financiară implică, după cum avertizează economistul Ionuț Dumitru.

Avertismentul economistului Ionuț Dumitru

Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, a adus în discuție, în cadrul conferinței anuale a Analiștilor Financiari-Bancari, impactul acestui deficit asupra familiei. Este evident că reducerea deficitului bugetar este crucială, conform opiniei exprimate de economistul român.

„E absolut obligatoriu! Dacă ne ducem pe partea de cheltuieli, vedem că avem acolo, în primul rând, avem o problemă cantitativă și una calitativă. Pentru că, după orice standard european, mai ales standardul OECD, România cheltuie foarte puțini bani pentru servicii publice de bază: educație, sănătate și altele”, a avertizat Ionuț Dumitru.

Atunci când analizăm calitatea cheltuielilor publice, devine evidentă o problemă majoră: risipa de fonduri. Această situație este generată de disponibilitatea limitată a resurselor.

„Haideți să luăm Educația. Avem o lege organică care spune că Educația ar trebui să primească 6% din PIB. Noi am dat pentru Educație în ultimii 30 de ani puțin peste 3% din PIB, adică jumătate din ce spune legea organică. Și o să vă dau acum o veste proastă. Nici nu o să avem curând de unde să alocăm 6% din PIB pentru Educație. De unde să dăm?

Finlanda dă 6% din PIB pentru Educație, dar ea colectează 45% din PIB la taxe și impozite. Noi, cu 27%, de unde să dăm pentru Educație? Este foarte complicat. În al doilea rând, dacă ne uităm la calitatea cheltuielilor publice, avem o mare problemă ! Vedem bani care sunt irosiți și știm asta cu toții”, a explicat economistul-șef al Raiffeisen Bank.

În acest context geopolitic extrem de complex, dobânzile la datoria publică depășesc cheltuielile alocate pentru apărare.

„Și să ne mai uităm la un aspect: cheltuielile cu dobânzile plătite la datoria publici publică, care continuă să crească. De ce? Pentru că deficitele sunt deja mari, foarte mari. De 5 ani de zile România are deficite de 5% sau chiar mai mult de 5% . Iar lucrul acesta a pus o foarte mare presiune pe datoria publică. Dobânzile la datoria publică au ajuns să depășească 2% din PIB, adică mai mult decât banii pe care-i cheltuim pentru apărare, într-un context geopolitic foarte, foarte complicat”, a adăugat Ionuț Dumitru.

Este imperativ să reducem deficitul bugetar pentru a diminua prima de risc și costurile de finanțare, care sunt considerabile. Este crucial să recunoaștem că România se confruntă cu o primă de risc semnificativă, a mai spus economistul.

România are mari dezechilibre între taxarea muncii și taxarea capitalului

Conform economistului și rapoartelor OECD, putem observa un dezechilibru semnificativ în ceea ce privește modalitățile de impozitare a muncii și a capitalului. România se află printre țările cu cele mai mari discrepanțe din OECD în acest sens, cu o taxare considerabil mai ridicată a muncii comparativ cu cea a capitalului. Este evident că există o nevoie imperioasă de a ajusta această discrepanță pentru a echilibra sistemul fiscal.

Această problemă trebuie abordată în anii ce urmează. Din perspectivă cantitativă, există o discrepanță semnificativă în ceea ce privește nivelul de colectare a taxelor și impozitelor. România colectează aproximativ 27% din PIB din taxe și impozite, în timp ce media europeană se situează în jurul valorii de 40%, iar cea a țărilor OECD se apropie de 35%. Având în vedere toate presiunile bugetare viitoare, precum cheltuielile pentru apărare și pentru serviciile publice esențiale, care nu pot fi ignorate la nesfârșit, devine evident că este necesară o creștere a colectării taxelor și impozitelor.

„Mai ales într-un context în care, după 2027 nu se știe dacă banii europeni vor mai fi la nivelul la care sunt astăzi. Nu uităm că Europa are o situație economică destul de complicată, țările donatoare probabil nu vor mai fi la fel de dornice după 2027 să aloce bugete la fel de mari pentru țările beneficiare și să, trebuie să și recunoaștem, România nu va mai fi pe lista de priorități. Nu mai suntem o țară săracă – la un PIB/capital de 77-78% din media țărilor europene nu mai poți fi considerat sărac și e posibil ca după 2027 să nu mai putem conta pe foarte multe fonduri europene”, este avertismentul economistului Ionuț Dumitru.

Pe aceeași temă

Distribuie:

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.