În România, la fiecare oră, o persoană își pierde viața din cauza consumul excesiv de alcool. Institutul Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism din Statele Unite a definit alcoolismul ca incapacitatea unei persoane de a controla sau opri consumul de alcool, chiar dacă aceasta este conștientă de consecințele sociale și de sănătate asociate. Un român își pierde viața la fiecare oră din cauza acestui obicei nociv.
La fiecare oră, un român își pierde viața
Obișnuinta de a consuma alcool excesiv are un impact direct asupra funcționării creierului, făcând din această dependența o afecțiune medicală. Sub influența alcoolului, emoțiile pot fi amplificate, iar capacitatea de memoriei poate fi afectată. De asemenea, alcoolul afectează funcțiile vitale ale organismului.
Toleranța la alcool crește în timp, astfel că persoana în cauză simte nevoia creșterii cantității consumate pentru a resimți efectele dorite, ceea ce conduce la dezvoltarea dependenței. De obicei, din cauza creșterii treptate a cantității de alcool consumate, cei care au ajuns dependenți nu își dau seama că au o problemă.
“Granița între uzul și abuzul de alcool nu este clar definită și ea se orientează mai degrabă după riscurile pentru sănătate decât după atitudinea față de consumul de alcool. Cum riscurile nu sunt aceleași pentru fiecare, mulți oameni reacționează cu suspiciune când li se spune că abuzul de alcool are loc atunci când se bea”, explică Gabriela Bălan, psiholog specializat în dependențele de alcool și droguri.
La nivel global, aproximativ 28,6 milioane de adulți suferă de dependența de alcool, dintre care aproape 900.000 sunt adolescenți. În România, conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății și incluse într-un raport al Ministerului Sănătății, 1,3% din populația cu vârsta de peste 15 ani este dependentă de alcool.
Prevalența alcoolismului este mai mare în rândul bărbaților decât al femeilor. Studii recente publicate de Organizația Mondială a Sănătății arată că alcoolul nu aduce beneficii pentru sănătate și că nicio cantitate de alcool nu este considerată sigură.
România nu oferă suficient sprijin persoanelor care suferă de alcoolism
În România, statul desfășoară doar campanii de informare cu privire la alcoolism. Deși boala a fost recunoscută oficial la începutul anilor 2000, cei afectați de dependență nu beneficiază de sprijin adecvat. Acest aspect contribuie la faptul că mulți dintre cei care au probleme cu alcoolul nici nu mai încearcă tratarea acestui viciu.
Ministerul Sănătății confirmă că nu oferă programe de tratament pentru dependenții de alcool. Există doar câteva programe de informare și educație susținute de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSLA). De exemplu, INSP coordonează programul RO19 „Inițiative în Sănătatea Publică”, în cadrul căruia medicii de familie sunt instruiți prin Ghidul de prevenție. În cazuri extreme, medicul de familie poate recomanda o evaluare psihiatrică, însă acest lucru se realizează numai cu acordul pacientului.
Psihiatrul poate sugera ulterior un tratament spitalicesc sau ambulatoriu, în funcție de situație, și poate recomanda ședințe de psihoterapie. Familia persoanelor afectate de alcoolism deseori se simte neputincioasă din cauza lipsei unor programe ajutătoare. Din nefericire, această situație nu este specifică doar României.
La nivel european, 9 din 10 persoane dependente de alcool nu primesc tratament adecvat. În plus față de tratament, ar trebui dezvoltat un sistem complex care să ofere suport pacienților și care să implice și familia acestora, pentru a crește șansele de recuperare. Un român își pierde viața la fiecare oră din cauza consumului excesiv de alcool.
