Programele dezvoltate de diverse state europene care oferă cetățenie în schimbul investițiilor continuă să funcționeze, în ciuda cererilor politicienilor de a le desființa. În Grecia și Portugalia, numărul de „vize de aur” acordate bogaților a crescut în ultimele luni, iar în Italia și Spania, cererile au atins niveluri record.
Programele „vize de aur” acordate bogaților continuă
Aceste așa-numite „vize de aur” permit persoanelor străine cu o avere impresionantă să obțină rezidența în Uniunea Europeană, furnizând astfel o cale către dobândirea cetățeniei prin investiții în proprietăți imobiliare sau active financiare locale. Cu toate acestea, există anumite criterii de îndeplinit, unele programe impun solicitanților să petreacă cel puțin o săptămână pe an în țara în care doresc să devină cetățeni. Între 2011 și 2019, peste 132.000 de persoane au devenit cetățeni prin intermediul acestor programe, chiar dacă criticile din mediul politic s-au intensificat, asociind programele „vize de aur” cu creșterea prețurilor la imobiliare și reglementări mai puțin stricte.
Atât membri ai Parlamentului European, cât și ai Comisiei Europene au cerut țărilor membre UE să pună capăt acestor programe, iar Irlanda și Marea Britanie făcut deja acest pas. Cererile pentru eliminarea „vizelor de aur” au crescut în intensitate. Premierul Portugaliei a anunțat în februarie că țara sa vă încheia acest program, argumentând că „nimic nu justifică acest regim special”. În Grecia, suma minimă de investiții necesară pentru a obține cetățenia a fost dublată, trecând de la 250.000 euro la 500.000 euro în anumite regiuni ale țării. Muntenegru a promis să desființeze acest program, iar Spania ia în considerare majorarea sumei minime de investiții de la 500.000 euro la un milion de euro sau închiderea programului în totalitate.
Totuși, puține dovezi concrete care să arate că obținerea „vizelor de aur” a devenit mai dificilă. În iulie, Portugalia a eliminat posibilitatea obținerii cetățeniei prin investiții în proprietăți imobiliare, menținând totuși opțiunea pentru străini de a dobândi rezidența în cazul în care investesc cel puțin 500.000 de euro în companii locale sau fonduri nelegate de sectorul imobiliar.
Țările de Jos continuă să accepte cereri pentru „vize de aur”, chiar dacă au anunțat intenția de a închide programul. Același lucru este valabil și în Muntenegru. Cipru a adus modificări legislative în luna mai, restricționând posibilitatea membrilor de familie ai investitorului de a obține „vize de aur”, însă programul în mare parte a rămas neschimbat. Bulgaria a relansat programul „vizelor de aur” după ce îl încheiase în 2021. În ciuda apelurilor venite din partea Comisiei Europene, Malta a refuzat să reformeze propriul program. Majorarea sumei minime de investiții, așa cum a făcut recent Grecia, nu este considerată descurajatoare.
„Pentru persoanele cu o avere cuprinsă între cinci și șapte milioane de dolari, o investiție de 500.000 de euro pentru dobândirea rezidenței în UE este acceptabilă”, a afirmat Nuri Katz, fondatorul firmei de consultanță Apex Capital Partners.
În țările care au încheiat programele „vizelor de aur”, există alte opțiuni disponibile
Deși nu sunt echivalente exacte ale „vizelor de aur”, alternativele precum vizele pentru nomazii digitali, concepute pentru cei ce doresc să trăiască în străinătate și să lucreze la distanță, devin din ce în ce mai populare. În plus, cei care intenționează să inițieze afaceri în Marea Britanie, Franța, Irlanda sau Germania pot solicita vize speciale pentru investitori, care oferă rezidență temporară și o cale către rezidența permanentă.
Profesorul Will Harvey de la Universitatea Bristol a declaratat că “Guvernele vor să arate că adoptă o linie dură cu privire la vizele de aur, însă aceste vize sunt importante pentru economiile cu probleme, aşa că multe ţări UE ajung într-o poziţie destul de ambiguă”.
În decursul ultimului deceniu, programele “vizelor de aur” din Europa au atras investiții străine directe în valoare totală de 25 de miliarde de euro. Portugalia s-a numărat printre principalele beneficiare, cu investiții de peste 6,8 miliarde de euro.
Potrivit economiștilor, țările care se confruntă cu datorii semnificative sau o creștere economică lentă, și care totodată își propun să atingă obiective ambițioase în ceea ce privește mediul înconjurător, sunt cele mai predispuse să beneficieze de capital străin.
Acest lucru înseamnă că în cazul în care “vizele de aur” vor fi reformate sau eliminate, alte stimulente fiscale ar putea să fie introduse în locul lor. De exemplu, în Spania, o lege introdusă în ianuarie le permite non-rezidenților, inclusiv celor cu vize de nomazi digitali, să plătească o cotă fixă de impozitare de 24 la sută pentru veniturile de până la 600.000 de euro pe o perioadă de 6 ani, comparativ cu o cotă de impozitare de 47 la sută pentru rezidenții cu venituri mari. Programele „vize de aur” acordate bogaților continuă în pofida criticilor și opoziției.