Avertisment pentru românii care nu-și mai pot plăti ratele la bancă, mai ales când vine vorba de cumpărarea unei locuințe cu ajutorul unui credit ipotecar. Mulți viitori proprietari se tem că, dacă nu vor mai putea plăti ratele, banca le va lua imediat locuința. Iată ce pot face românii și cum pot evita să aibă datorii sau restanțe de plată.
Românii care nu-și mai pot plăti ratele la bancă, în alertă maximă
Mulți cumpărători sunt îngrijorați că în cazul în care întâmpină dificultăți la plata ratelor, banca va prelua imediat proprietatea. În realitate, există diverse soluții menite să protejeze debitorii și să le ofere timp pentru a-și regla situația financiară.
Băncile pot oferi și perioade de grație, în care clientul nu plătește temporar ratele, iar acestea se amână la finalul creditului. Este important ca solicitantul să fie la zi cu plățile și să facă o cerere scrisă pentru a beneficia de această opțiune.
Refinanțarea este o altă soluție atunci când rata devine dificil de suportat. Prin refinanțare, se poate reduce suma lunară de plată sau poate extinde perioada de rambursare, oferind flexibilitate financiară și reducând presiunea asupra bugetului clientului, precizează evz.ro.
„În situațiile delicate în care un client nu își mai poate achita ratele la creditul ipotecar – fie din cauza pierderii locului de muncă, a unor probleme medicale sau chiar a unui deces – există mai multe pârghii care pot ajuta clientul. Discuția directă cu banca – primul și cel mai important pas este contactarea instituției financiare, care poate propune soluții personalizate”, a precizat brokerul de credite Nicoleta Bușu, reprezentant Imobiliare Finance, pentru evz.
Cu toate acestea, dacă românii înregistrează datorii mari, figurează ca rău-platnici și nici nu discută cu reprezentanții băncii, riscă să aibă popriri pe conturi sau să fie executați silit.
Cum sunt sancționați românii care au datorii la stat
Românii care au datorii la stat sau nu și-au mai plătit ratele la bancă de câteva luni riscă să aibă poprire pe salarii, pe pensii și pe orice altă sumă din conturi. Întârzierea plății ratelor îl poate duce pe client în situația de a fi executat silit.
Dacă datoria neplătită ajunge la un executor judecătoresc, acesta va pune poprire pe conturi și salarii, se va recurge la executare silită mobiliară sau imobiliară (în funcție de bunurile debitorului) și i se vor imputa consumatorului costurile procedurii de executare, care includ onorariile executorului, avocaților și evaluatorilor, contravaloarea notificărilor, somațiilor, adreselor trimise către bănci pentru înființarea popririi, cheltuieli de transport, informează capital.ro. Cea mai bună strategie pentru românii care au întârzieri la plata ratelor este dialogul cu banca, pentru a ajunge la o înțelegere și nu a ajunge la situația de a fi executați silit și a avea conturile poprite.
„Consumatorii nu trebuie să întârzie achitarea ratelor la credite cu mai mult de 90 de zile, deoarece în acel moment creditul este adus la scadență anticipată, iar banca poate să înceapă demersurile de recuperare a creanței sale prin executare silită. Consumatorii trebuie să inițieze dialogul cu banca. Oamenii trebuie să știe că în termenul de 90 de zile nu trebuie să evite încercările băncilor de a-i contacta, pentru că tocmai în acest lucru poate sta rezolvarea situației lor. După cele trei luni de neplată, consumatorul nu mai poate achita creditul în rate, ci este dator cu toată suma restantă către bancă. De multe ori băncile aplică doar măsura popririi conturilor, dar creditori pot fi și alte instituții (ANAF, de exemplu). După cele 90 de zile de întârziere datoria poate fi vândută de creditor către firme de recuperare a creanțelor sau poate fi formulată o cerere de recuperare a creanței către un executor judecătoresc. Ce soluții mai au consumatorii care ajung în executare silită?”, a declarat Norel Moise, redactor-șef Piața Financiară, pentru capital.ro.
Cert este că românii care nu-și mai pot plăti ratele la bancă trebuie să anunțe de urgență instituția pentru a găsi soluții, fie refinanțarea, fie perioade de grație temporre, în funcție de politica și regulamentele băncilor.