Fondurile de pensii private din România sunt pregătite să asigure plata pensiilor private către milioane de români care ajung la vârsta pensionării, chiar și atunci când numărul pensionarilor va atinge apogeul în următorii ani, a asigurat Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Într-o conferință de presă susținută recent, oficialul a explicat proiectul noii legi privind plata pensiilor private, care se află acum în dezbatere guvernamentală și a stârnit reacții diverse în spațiul public.
Schimbare majoră la plata pensiilor private
Una dintre cele mai discutate prevederi ale legii este limitarea posibilității de a retrage într-o singură tranșă maximum 25% din economiile acumulate în conturile de pensie privată, pentru cei care au sume mai mari de 15.372 lei, echivalentul a 12 indemnizații sociale. Contrar unor zvonuri, această limită nu are legătură cu o lipsă de lichidități a fondurilor, ci reprezintă o încercare a statului de a echilibra nevoile imediate ale pensionarilor cu asigurarea unui trai decent pe termen mediu.
„Fondurile private nu sunt în pericol și pot face plăți unice oricând. Limitarea la 25% este o măsură gândită pentru a proteja calitatea vieții pe termen lung a pensionarilor”, a spus Crăciun, care a menționat că această practică este întâlnită și în alte țări europene cu sisteme similare de pensii.
În România, aproximativ 8,3 milioane de oameni contribuie la fondurile de pensii private obligatorii, iar jumătate dintre aceștia plătesc lunar o cotă de 4,75% din salariu către aceste fonduri. Plățile către pensionari se pot face fie printr-o plată unică, fie eșalonat pe o perioadă de maximum 5 ani.
Datele oficiale arată că până acum majoritatea pensionarilor (65%) au ales plata unică pentru sumele din Pilonul 2, iar 74% dintre aceștia au optat pentru această metodă, preferând să primească banii rapid.
Ce trucuri ascunde noua lege a pensiilor private
Proiectul prevede ca, în cazul sumelor mai mari de 15.372 lei, pensionarii să poată alege să primească o primă tranșă de 25% din economii, restul urmând să fie plătit eșalonat pe cel puțin 10 ani sau sub formă de pensie viageră, o plată lunară garantată pe durata vieții, indiferent cât trăiesc. Această din urmă variantă aduce avantaje pe termen lung, dar vine cu riscul ca, în cazul decesului prematur, moștenitorii să nu primească restul banilor.
Legea mai impune și obligația fondurilor să anunțe viitorii pensionari cu șase luni înainte de momentul ieșirii la pensie, astfel încât aceștia să aleagă ce variantă de plată li se potrivește cel mai bine.
În plus, deși numărul celor care se pensionează va crește în următorii 10-15 ani, fondurile au resurse suficiente și sunt lichide, iar contribuțiile care intră anual în sistem sunt mult mai mari decât plățile realizate până acum. De exemplu, anul acesta se așteaptă contribuții în valoare de aproximativ 22 miliarde lei, în timp ce plățile estimate sunt în jur de 2 miliarde lei.
Până în august 2025, fondurile private au plătit peste 4 miliarde lei către circa 250.000 de beneficiari de pensii obligatorii și aproape 900 milioane lei către aproape 100.000 de beneficiari ai Pilonului 3 facultativ. Prin urmare, fondurile de pensii private din România sunt pregătite să asigure plata pensiilor private către milioane de români care ajung la vârsta pensionării.