Suedia, Estonia și Finlanda au promis că vor cheltui milioane pe arme americane pentru Ucraina. Între timp, Spania, Italia, Franța și Marea Britanie sunt acuzate că nu se implică suficient. Detaliile care au încins spiritele la Bruxelles!
La sediul NATO din Bruxelles, atmosfera a fost tensionată după ce trei țări nordice au anunțat o decizie surprinzătoare. Restul aliaților par să stea pe margine. Ce motive stau în spatele acestor alegeri care pot influența soarta războiului din Ucraina? Iată tot ce trebuie să știi.
Programul PURL schimbă regulile jocului în apărarea NATO împotriva incursiunilor Rusiei
SUA a introdus recent un mecanism numit Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), care a înlocuit donațiile directe de arme pentru Ucraina. Acum, aliații trebuie să cumpere armament american pentru a-l trimite spre Ucraina, iar acest lucru a schimbat complet abordarea.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a cerut aliaților să investească masiv în acest program. Trei țări au răspuns prompt:
- Suedia, care și-a crescut bugetul militar cu 30% în acest an.
- Estonia, cea mai mică țară baltică, dar cu cel mai mare procent din PIB alocat apărării.
- Finlanda, proaspăt membră NATO, care a promis sisteme moderne antiaeriene.
Între timp, Spania, Italia și Franța au fost criticate pentru lipsa unor angajamente clare. Mulți se întreabă de ce aceste țări nu acționează la fel de hotărât.
Cuvintele care au marcat întâlnirea NATO: „Pacea vine doar cu forța”
Înaintea unei ședințe importante, Pete Hegseth a transmis un mesaj ferm:
Obții pace atunci când ești puternic. Nu atunci când folosești vorbe tari sau dai din deget; o obții când ai capacități reale și puternice pe care adversarii le respectă.Așteptarea noastră astăzi este ca mai multe țări să doneze mai mult, să achiziționeze mai mult pentru a sprijini Ucraina, pentru a aduce acel conflict la o încheiere pașnică.
Secretarul american a subliniat importanța acțiunilor concrete.
Banii promiși pentru PURL: Suficienți sau nu?
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a menționat că deja au fost angajate 2 miliarde de dolari prin acest mecanism. Totuși, suma este mult sub cei 3,5 miliarde de dolari pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski spera să îi obțină până în octombrie.
Institutul Kiel din Germania a raportat recent că ajutorul militar pentru Ucraina a scăzut cu 43% în lunile iulie și august față de prima jumătate a anului. Această reducere a sprijinului ridică semne de întrebare despre angajamentul real al aliaților.
Viitorul apărării NATO împotriva incursiunilor Rusiei: Îngrijorări și speranțe
Mulți se întreabă dacă NATO va reuși să-și mobilizeze forțele înainte ca Rusia să lanseze o nouă ofensivă. Situația rămâne tensionată, iar deciziile luate acum pot avea efecte pe termen lung.
- Lipsa investițiilor majore în PURL ar putea pune Ucraina într-o poziție vulnerabilă pe frontul de est.
- Franța și Marea Britanie ar putea anunța noi pachete de ajutor în următoarea perioadă.
- Spania a promis să trimită tancuri moderne, însă doar după alegerile din noiembrie.
Președintele Zelenski continuă să atragă atenția asupra urgenței: „Fiecare zi de întârziere ne costă vieți”, a declarat el într-un interviu recent. Însă multe țări par să ezite să ia decizii rapide.
Există temeri că, fără o acțiune comună și rapidă, sprijinul pentru Ucraina ar putea scădea și mai mult, iar acest lucru ar putea afecta întreaga strategie de apărare a NATO împotriva incursiunilor Rusiei.