Călători în viitor. Ce presupune criogenia și care sunt perspectivele pentru cei care aleg această opțiune

Criogenia este un subiect care stârnește fascinație și ne arată cât de mult a evoluat știința care promite să ne prelungească viața dincolo de momentul trecerii în neființă. Există un magnetism ciudat în ideea de a-ți păstra corpul sau creierul înghețat în speranța că în viitor tehnologia va fi capabilă să-ți ofere o a doua șansă.

În mijlocul tehnologiilor și inovațiilor tot mai avansate, din ce în ce mai mulți oameni sunt încântați de faptul că pot deține un anumit control asupra momentului în care părăsesc aceasta lume. Dar ce presupune cu criogenia de fapt și care sunt perspectivele reușitei acetui domeniu în progres? Alcor Life Extension și Cryonics Institute se află printre cei care promit să îndeplinească acest vis, având mii de oameni pe liste care doresc să își înghețe corpul sau creierul.

Ce presupune criogenia și în ce stadiu se află acest domeniu științific

Companiile în cauză îți oferă două variante: crioprezervarea întregului corp sau doar a creierului. Costul pentru crioprezervarea întregului corp este destul de considerabil, aproximativ 220.000 de dolari, în timp ce conservarea creierului este mai accesibilă, cu un cost de 80.000 de dolari.

În procesul de criogenie, atunci când o persoană moare, o echipă medicală întră în acțiune. Sângele este înlocuit cu un crioprotector pentru a reduce formarea cristalelor de gheață după moarte. Apoi, corpul este răcit și depozitat la o temperatură extrem de scăzută, în jur de -196 de grade Celsius, folosind azot lichid.

Deși acest proces pare fascinant, nu există încă tehnologii care să permită readucerea la viață a acestor persoane înghețate. Sunt voci critice care consideră că criogenia este doar un concept inspirat din filmele SF, prea fantastic sau chiar imposibil. Există dileme etice și juridice considerabile legate de această practică, inclusiv întrebări legate de identitatea și statutul juridic al unei persoane care ar fi readusă la viață în viitor.

Perspective optimiste dar și multe incertitudini

Max More, fostul CEO al Alcor, și-a exprimat optimismul în ceea ce privește progresele științei, dar admite că lucrurile nu se întâmplă în ritmul dorit. Acesta este un domeniu în care naivitatea și suspiciunea coexistă, iar viitorul rămâne incert în ceea ce privește posibilitatea reală de readucere la viață a celor înghețați.

Una dintre preocupările majore este adaptarea acestor persoane într-o lume a viitprului complet diferită. Ideea că cineva s-ar putea trezi după sute sau chiar mii de ani într-o rânduială total nouă, iar incertitudinile legate de adapatare stârnesc îngrijorare în rândul multor sceptici.

Există mulți oameni dispuși să își pună încrederea în această ramură a științei dar progresul acesteia este unul lent și plin de provocări. Este o viziune fascinantă, dar încă întâmpina numeroase provocări etice, filozofice și tehnologice.

În ciuda acestor provocări, există un optimism precaut în rândul celor implicați în această industrie, datorat unor reușite a cercetătorilor de la Universitatea din Minnesota cum ar fi dezghețarea și a transplantarea organelor de șobolan. Acesta este un progres încurajator, dar distanța între aceste realizări și posibilitatea reală de readucere la viață a oamenilor criogenizați rămâne plină de incertitudini, iar mulți dintre cei care aleg să fie criogenati merg la risc pentru că deocamdată nu se cunoaște clar ce presupune criogenia și care sunt șansele de reușită. Desigur, continuarea cercetării și dezvoltarea tehnologiilor ar putea oferi răspunsuri sau clarificări în viitor, dar, în prezent, rămâne o practică complexă și învăluită în incertitudini.

Pe aceeași temă

Distribuie:

Cele mai citite