Conacul denumit „Palatul Plăcerii” din România era dotat cu multe facilități acum 145 de ani, însă, între timp, a căzut în ruină. Familia Chrissoveloni a activat în diverse afaceri de-a lungul timpului, fiind recunoscută pe plan internațional ca o dinastie de bancheri de renume. În ciuda faptului că acest conac a fost ridicat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dispunea de numeroase facilități moderne.
Unde este „Palatul Plăcerii” din România
Construcția de la Ghidigeni era dispusă pe două nivele, inspirându-se din stilul academic francez. Originea elenă a proprietarului se reflecta și în arhitectura imobilului. În plus, conacul era înconjurat de un imens parc și dispunea de o popicărie și de un teren de tenis. Pe domeniu se organizau partide de vânătoare și petreceri, considerate extravagante pentru acea perioadă. Cu mai bine de un secol în urmă, dispunea chiar de o centrală termică și de încălzire în pardoseală.
„Grădina din faţa conacului, plină de trandafiri, a fost amenajată după moda franceză, unde erau plantate specii rare de arbori ornamentali aduşi din străinătate. Două bazine cu apă înfrumuseţau intrarea în conac, asigurând o atmosferă răcoroasă în zilele pline de arşiţă ale verii, punctând totodată, ţinuta rezidenţială a imobilului.
Pista de popice şi cele două terenuri de tenis, din care unul acoperit, au fost construite probabil după începutul secolului al XX-lea. Cert este că terenul de tenis acoperit era singurul din România în acea perioadă”, este descris în volumul „Arhitectură şi spaţiu privat. Ansamblul Conacului de la Ghidigeni”.
Rezidența era adesea menționată sub numele de „Palatul Plăcerilor”, datorită faptului că a găzduit personalități de seamă din aristocrația românească. În timpul Primului Război Mondial, Regina Maria și-a încredințat copiii în grija familiei Chrissoveloni.
În același război, conacul a fost transformat în spital. Soția lui Jean, Sybille, și fiicele Reginei Maria s-au implicat ca voluntare în cadrul acestei instituții medicale. În plus, Jean Chrissoveloni a susținut financiar și a fost președintele Societăţii de Ambulanţe Regina Maria. Unitatea medicală a fost numită „Principele Mircea”, în memoria ultimului copil al Reginei Maria, care și-a pierdut viața în acele vremuri.
De la glorie, la ruină și speranțe de reconstrucție
În anul 1920, după încheierea războiului, Jean Chrissoveloni a fondat Banca Chrissoveloni în București. A decedat în 1926, iar conducerea afacerilor familiei a fost preluată de soția sa și de principele Dimitrie Ghica, dat fiind că fiul lor, Nicky, era încă minor.
Odată cu naționalizarea, familia Chrissoveloni a suferit pierderi masive. Au fost obligați să părăsească țara, iar conacul a fost preluat de stat și transformat într-o fermă de stat în timpul perioadei comuniste. Mai târziu, a fost transformat într-o școală specială pentru copiii cu nevoi speciale.
În perioada 1936-1937, conacul a fost devastat de un incendiu, iar ulterior a fost reconstruit, însă fără acoperișul său spectaculos. De-a lungul timpului, a suferit numeroase transformări, dar în cele din urmă a fost lăsat în paragină.
„A suferit numeroase transformări constructive, atât la corpul palatului, cât şi la anexe, iar starea de degradare a avansat continuu. În 2004, moştenitorii familiei Chrissoveloni au intrat din nou în proprietatea conacului, astăzi încercând să stopeze fenomenul de degradare şi să-l salveze de la colaps”, este specificat în „Arhitectură şi spaţiu privat. Ansamblul Conacului de la Ghidigeni”.
Ministerul Culturii nu poate alocă fonduri pentru reconstruirea clădirii, deoarece aceasta nu este considerată un obiectiv de interes național. Singurele opțiuni viabile pentru reconstrucția „Palatului Plăcerii” din România sunt prin intermediul unui parteneriat public-privat sau prin accesarea fondurilor europene.