Descoperirea arheologică din Vrancea ar putea aduce o perspectivă nouă asupra evenimentelor petrecute în timpurile străvechi. Echipa de cercetători de la Universitatea Valahia din Târgoviște, în colaborare cu Muzeul Vrancei și Institutul de Speologie Emil Racoviță, a efectuat o săpătură arheologică captivantă în perioada 4-6 august 2023, în zona cunoscută ca Punctul Lutărie I, situată lângă așezarea Vităneștii de sub Măgura, din comuna Bolotești, județul Vrancea.
Ce informații noi aduce descoperirea arheologică din Vrancea
Această cercetare de excepție a scos la iveală detalii intrigante despre impactul erupțiilor vulcanice asupra activității umane în trecutul îndepărtat.
Descoperirea cu adevărat impresionantă realizată în timpul acestei expediții arheologice constă în identificarea celei de-a doua depuneri de cenușă vulcanică, aflată sub stratul de locuire umană. Această erupție vulcanică este atribuită evenimentului campanian din Italia, care datează de aproximativ 39.000 de ani. Această descoperire reprezintă o raritate în cercetarea arheologică a paleoliticului din România, întrucât două evenimente vulcanice distincte, unul cu impact la nivel european (evenimentul campanian) și celălalt cu impact local (Muntele Ciomatu), au lăsat urme în activitatea umană.
Prin analiza atentă a probelor prelevate, cercetătorii au reușit să stabilească cronologia acestor evenimente vulcanice. Concret, stratul de cenușă vulcanică găsit în Vrancea, asociat evenimentului campanian, a fost datat în urmă cu aproximativ 31.800 de ani și este legat de activitatea Masivului Ciomatu (Sfânta Ana).
„Anul trecut, pe întreaga deschidere a lutăriei, la adâncimea de aproximativ 4,20 centimetri, a fost identificată o lentilă de cenuşă vulcanică de aproximativ 10 centimetri. Analiza probelor prelevate a permis identificarea evenimentului vulcanic şi cronologia acestuia, datat la 31.800 de ani, datorat Masivului Ciomatu (Sfânta Ana)”, se precizează comunicatul emis de Muzeul Vrancei
Descoperirea vine în urma colaborării dintre Universitatea Valahia, Muzeul Vrancei și Institutul Emil Racoviță
La o adâncime de 35 de centimetri, sub lentila de cenușă, au fost găsite două piese litice însoțite de urme de combustie, cenușă și cărbune.
“Scurta campanie de anul acesta a avut drept obiectiv eşantionarea întregului profil stratigrafic în vederea stabilirii evoluţiei paleoclimatului, colectarea de noi probe necesare estimării cronologice a etapei ocupaţionale umane şi a sedimentelor asociate”, potrivit celor scrise în comunicatul citat.
Această cercetare reprezintă rezultatul unui efort semnificativ de colaborare dintre Universitatea Valahia din Târgoviște, Muzeul Vrancei și Institutul de Speologie Emil Racoviță, implicând experți precum Marian Cosac, George Murătoreanu, Gabriel Șerbănescu, Mădălina Stănescu și Daniel Vereș. Descoperirea aruncă lumină asupra istoriei îndepărtate a regiunii și subliniază importanța cercetărilor arheologice în reconstruirea istoriei umane.
Noua descoperire aduce un pas semnificativ în înțelegerea evoluției culturilor umane în contextul schimbărilor naturale majore, cum ar fi erupțiile vulcanice, oferind o perspectivă captivantă asupra modului în care evenimentele naturale au influențat dezvoltarea societăților antice. Viitoarele cercetări ar putea aduce o nouă lumină asupra evoluției umane și a modului în care strămoșii noștri au interacționat cu mediul înconjurător în vremuri îndepărtate.
În final, cele descoperite în această campanie nu doar completează cunoștințele noastre despre evoluția umană în Paleolitic, ci și subliniază faptul că trecutul nostru ancestral este strâns legat de mediul natural și de evenimentele naturale majore. Prin înțelegerea modului în care strămoșii noștri au răspuns acestor provocări, putem obține o mai bună perspectivă asupra deciziilor care au stat la baza dezvoltării noastre.
Descoperirea arheologică din Vrancea dezvăluie impactul erupțiilor vulcanice asupra evoluției umane în perioada Paleolitică.
