joi, 12 iunie, 2025

Marcel Boloș vrea să pună taxă după moarte! Cum se dorește impozitarea moștenirilor

Guvernul este în căutare disperată după surse de venit pentru a acoperi gaura din buget. În acest context, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, vrea să pună taxă după moarte. Ministrul a propus creșterea impozitării moștenirilor.

Marcel Boloș vrea să pună taxă după moarte!

Într-o ședință a Coaliției de guvernare, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a venit cu o propunere care a iscat vii discuții în coaliție. Astfel, Marcel Boloş a propus impozitarea moștenirilor de 3 ori mai mult.

Prin contestatari s-a aflat chiar liderul PNL, Nicolae Ciucă. Acesta i-ar fi cerut colegului de partid, pe un ton imperativ, să se oprească din a mai face astfel de propuneri.

Marcel Boloș a propus ca după ce o persoană moare şi lasă unele proprietăți moștenitorilor săi, pentru aceste case, să fie plătit un impozit de 3%.

Propunerea făcută de ministrul liberal nu a fost acceptată de marea majoritate a social democraților.

Cum se face succesiunea în prezent

În prezent, succesiunea este necesară după decesul unei rude și se referă la împărțirea bunurilor între moștenitorii persoanei răposate.

Dacă succesiunea se realizează în primii doi ani de la decesul deținătorului de bunuri, costurile sunt mult mai mici în comparație cu cele care vor fi aplicate după acest termen. Motivul este reprezentat de prevederile art. 111 alin. 3) din Codul fiscal.

„Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin.

(1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale”, se arată în Codul fiscal.

După doi ani de la deces, costurile succesiunii cresc substanțial din cauza impozitului suplimentar pe care moștenitorii îl vor datora statului. Astfel, pentru a beneficia de un cost cât mai redus, succesiunea trebuie dezbătută în termen de maxim 2 ani de la decesul persoanei la a cărei masă succesorală ai dreptul.

În cazul în care succesiunea se face la un notar, atunci onorariul acestuia se va calcula în funcție de valoarea totală a bunurilor succesorale. Dacă este doar un moștenitor, acesta va achita singur taxa, însă dacă sunt mai mulți moștenitori, taxa pentru succesiune va fi împărțită între aceștia.

La notar, taxa de succesiune este stabilită în Grila Notarilor. Spre exemplu, dacă valoare totală a bunurilor este de 100.000 de euro, atunci taxa va fi în jurul valorii de 3.110 lei.

Dacă succesiunea se dezbate în instanța de judecată, taxele vor fi calculate în funcție de durata procesului, a numărului de moștenitori și a altor proceduri juridice.

Taxa de succesiune și eliberarea certificatului de moștenitor se calculează la valoarea bunurilor moștenite. Dacă valoarea bunurilor moștenite este până în suma de 6.000 de lei, taxa de succesiune este de 2,7%, dar nu mai puţin de 150 lei pe certificat de moştenitor.

Dacă valoarea bunurilor moștenite se află între 6.001 și 30.000 de lei, taxa de succesiune este de 162 de lei+ 1,35%.

Pentru bunurile moștenite în valoare de cel puțin 30.001 și cel mult 60.000 de lei, taxa de succesiune este de 486 de lei+ 0.6%

Bunurile moștenite care depășesc valoarea de 60.001 de lei au o taxă de succesiune de 665 de lei+ 0,45%.

În cazul în care se solicită dezbaterea succesorală la mai mult de doi ani de la deces, moștenitorii vor plăti un impozit de 1% din valoarea proprietăților imobiliare din masa succesorală, pe lângă taxa de succesiune exemplificată mai sus.

Acum, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, vrea să pună taxă după moarte, adică să majoreze impozitarea moștenirilor.

Pe aceeași temă

Distribuie:

Cele mai citite