România este un tărâm al basmelor, o colecție de povești și legende. Nenumărați oameni au trecut de-a lungul timpului granițele pământului și toată lumea a contribuit. Legendele și obiceiurile din fiecare regiune au dat naștere multor tradiții care au durat până s-au pierdut în negura vremurilor.
Evoluția tehnologică l-a transformat pe om într-un robot staționar care poate funcționa doar în două programe: serviciu și acasă. Bunicii și strămoșii noștri trăiau un mod de viață mai liniștit, mai simplu, în care fericirea însemna cu totul altceva.
Crăciunul reprezintă mai mult decât doar câteva zile libere în fața televizorului. Aceste zile sunt sacre și trebuie înțeleasă pe de plin semnificația lor. Timpul a trecut iar persoanele din ziua de astăzi și-au schimbat prioritățile. Ne uităm la modernism și observăm că unele obiceiuri au fost uitate și nimeni nu a rămas să continue tradiția.
Tradiții românești ce au fost date uitării
Mai jos vă prezentăm o serie de datini ce a fost date uitării cu toate că, în trecut, fiecare din acestea aveau o frumusețe și o importanță aparte.
Miercurea Bălțatelor – Istoricii descriu această zi ca fiind o zi magică, un timp pentru adunarea ierburilor fine pentru vindecare și dragoste. Practica de la acea vreme era atingerea vitelor cu frunze de tei pentru a le proteja de strigoi. În același timp, se stropea cu această plantă în casă pentru a alunga spiritele rele.
Vergelul fetelor – Revelionul este considerat un timp mistic. Așa că, înainte de sfârșitul anului, fetele se întâlneau într-o casă, încuiau ușile, închideau ferestrele și începeau obiceiul lui Vergiliu. După ce a așezat pe masă mai multe obiecte simbolice (cuțit, sare, piper, farfurii), Ursitorea ruga o fată să iasă din cameră. În lipsa acesteia, obiectele erau așezate sub vase de lut. În funcție de destinul acesteia, tânără scotea de sub vase un anumit obiect ascuns. Cuțitul îi reprezenta pe bărbații aspri, care rănesc sufletele oamenilor, pe când sarea simboliza bărbații calmi.
Ghicitul în jar – Această tradiție provine din regiunea Olteniei și are loc în Ajunul Crăciunului. Tradiția consta în recitarea diverselor versuri de către membrii familiei. Acestea erau menite să atragă abundența. Fiecare persoană ținea un băț în mână și, în cele din urmă, aruncau bățul în foc. Toți cei care treceau pragul casei în acea zi trebuiau să se supună ceremoniei și să-și aducă bastoanele proprii.
De ce se taie porcul de Ignat?
În fiecare an pe 20 decembrie, în majoritatea gospodăriilor din România are loc tăierea porcului. La nivel internațional, ziua de Ignat nu este însă văzută cu ochi buni din cauza faptului că animalele sunt chinuite și sacrificate.
Cu toate acestea sătenii din România repspecta cu sfințenie această sărbătoare. Ignatul porcilor este ziua închinată Sfântului Ignație al Antiohiei . În această zi sunt combinate practicile păgâne cu cele creștine.
Sfântul Ignație Teoforul, episcop de Antiohia și martir al Bisericii, reprezintă o personalitate extrem de importantă pentru cultul creștin. Acesta ar fi pruncul ce a fost dat exemplu de smerenie de către Iisus Hristos. Deoarece nu a vrut să renunțe la credința sa, Ignație Teoforul a fost trimis la moarte în arenă și a fost ucis în jurul anului 110 de către lei.
Ziua de Ignat mai este cunoscută și ca „Crăciunul țiganilor”. La origini aceștia sunt cei ce sacrificau porcii în această zi. Potrivit legendelor, de Ignat erau tăiați porcii negri, iar sângele și fierea erau puse deoparte pentru vindecarea bolilor.