Propunerea de taxă pe carbon înaintată de către FMI ar putea avea consecințe nebănuite pentru populația din România, generând cheltuieli suplimentare de sute sau chiar mii de lei din partea contribuabililor. Această nouă taxă în România, denumită de unii ca fiind „atac la buzunarul românilor”, face parte dintr-un set de propuneri, printre care se numără și tranziția către un sistem de impozitare progresivă.
Experții FMI au sugerat o nouă taxă în România
Deși discutată intens de politicienii români, inclusiv în contextul recentelor discuții dintre Guvernul României și reprezentanții FMI, implementarea acestor propuneri rămâne subiect de dezbatere. În prezent, planurile FMI sunt mai mult de natură orientativă, iar Parlamentul României nu este obligat să adopte aceste măsuri. Conform informațiilor publice, se estimează că taxa pe carbon ar putea varia între 800 și 14.000 de lei pe an pentru proprietățile imobiliare.
Profesorul Mircea Coșea a abordat câteva dintre aspectele legate de propunerea controversată a FMI. Potrivit acestuia, în cazul implementării acestei măsuri, cetățenii români ar putea fi obligați să suporte costuri suplimentare de sute sau chiar mii de lei pentru proprietățile deținute, precum și pentru alte aspecte ale vieții lor.
„Această propunere legată de taxarea emisiilor de carbon nu este nouă, ea a mai fost menționată tot la Davos acum câțiva ani, dar nu a fost foarte tare luată în serios. A fost din nou propusă la Davos anul acesta, fiind imediat preluată la nivelul UE. Ne așteptăm de această dată să avem o presiune foarte mare pe guvernele țărilor membre ale UE”, a precizat profesorul Mircea Coșea.
Taxa pe amprenta de carbon este subiect de dezbatere momentan, a menționat Mircea Coșea. Această măsură de taxare vizează monitorizarea și reducerea emisiilor de carbon, cu accent pe sectoarele construcțiilor și transportului. Potrivit acestuia, pentru țările cu venituri sub media europeană, cum ar fi România, implementarea unei astfel de taxe ar putea conduce la încetinirea dezvoltării economice și ar putea fi percepută ca o nouă formă de austeritate.
Această propunere ar dezechilibra nivelul de trai al românilor
Coșea a evidențiat două perspective asupra acestei probleme. În primul rând, a remarcat că această taxă este aplicată doar în anumite țări europene și nu este discutată în alte regiuni precum SUA, China sau Canada. Coșea a făcut o analogie între această situație și adoptarea unei diete bazate pe proteine de insecte, subliniind caracterul specific european al acestui aspect.
Mircea Coșea a adăugat că, dintr-o perspectivă globală, această inițiativă nu este însoțită de o finanțare adecvată. Mai mult, chiar dacă ar fi implementată la nivel european, nu ar avea un impact semnificativ asupra problemei climatice. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea oamenilor nu sunt interesați de astfel de măsuri și ar putea să nu fie motivați să se conformeze sau să susțină taxa propusă.
„Cum se gestionează această taxă? Ea se aplică – cumva – iar banii care se adună unde se duc? Ce posibilitate are cetățeanul european să fie convins că banii care i se iau contribuie la un lucru care ar aduce un spor de beneficiu din punctul de vedere al calității vieții. Dacă eu o să trăiesc mai bine în Europa, că plătesc această taxă, unde și cum se investesc acești bani?
Se vorbește foarte la general că ei vor fi folosiți pentru ameliorarea mediului și pentru a trece la economia verde, dar asta e o chestiune generală, nu are niciun fel de specificitate. Alt lucru, cum se aplică această taxă pe sistemul de comparare cu veniturile? În România ar dezechilibra profund situația condițiilor de viață și a nivelului de trai față de alte țări. Ea vine pe capul unui locuitor european român care are un venit mult mai mic decât celelalte țări”, a subliniat Coșea despre propunerea FMI legată de o nouă taxă în România.