Pentru mii de oameni care trăiesc de pe urma unei gropi de gunoi, romi, români, maghiari, Pata-Rât, groapa de gunoi a Clujului, reprezintă căminul în care își duc existența zilnică. Aici s-a format de-a lungul timpului o colonie împărțită în mai multe triburi care se află în concurență pentru „comorile” aduse pe teritoriu.
Printre adăposturi improvizate, șobolani și mirosuri greu de suportat, aproape o mie de copii sunt condamnați să crească odată cu munții de gunoaie din jur. În lupta zilnică pentru supraviețuire mulți dintre ei mor înainte de a ajunge să îmbătrânească.
Ghetoul imens se află la marginea Clujului, unul dintre cele mai dezvoltate orașe ale României. În peisajul sinistru de la Pata-Rât își trăiesc destinele aruncate la gunoi mii de persoane.
Pentru cei care trăiesc de pe urma unei gropi de gunoi, Pata-Rât, este și Iad și Rai
Supraviețuitorii își spun poveștile cutremurătoare.
„Aici dacă bat… se aude ca și cum ar fi plin de grăunțe de șobolani… E foarte rău să îți crești copilul într-un astfel de mediu! Nu îl poți crește liniștit. Nu poți să îl lași singur în pat, să ies până afară, pentru că umblă șoarecii. Fata, cât e de mică, stă în pat. Acolo umblă șoricelul”, mărturisește un localnic.
Destine condamnate spre pierzanie se țes în labirintul de barăci improvizate: copii aduși pe lume în cutii de carton, crescuți laolaltă cu șobolanii, desculți și murdari, cautând mereu lumina de dincolo de groapă.
Mirosul de putreziciune, de gunoi fermentat care plutește în aer, te aduce în aceeași condiție decadentă precum cea a resturilor aflate în descompunere. Respiratul aici devine o povară, o pedeapsă.
„Ești gazat de noxe de la gunoiul care mucegăiește… pe termen lung te gazează și te termină aici, în comunitate”, adaugă un alt „locuitor“ al gropii de gunoi.
Pentru unii Pata-Rât reprezintă iadul, în timp ce pentru alții, un cufăr cu comori.
Cu toate acestea, groapa de gunoi reprezintă „apa vieții” pentru mulți, singura șansă la supraviețuire.
Pentru aceștia, deșeurile și resturile de mâncare aruncate sunt mană cerească. Locuitorii din ghetou se îngrămădesc dis-de-dimineață pe marginea drumului și, cu mâinile goale, sapă printre mușuroaiele de gunoi in căutarea hranei.
Tabloul tragic al celor patru colonii de rromi de la groapa de gunoi
Patru colonii de rromi sălășluiesc în Pata-Rât, denumită „pata urâtă de pe obrazul statului român”.
Colonia „Dallas” s-a întemeiat în anii ‘60-’70 în zona în care fabricile își depozitau deșeurile. „Cantonul” s-a format în anii ’90 după ce câteva familii au poposit aici și apoi alte 80 de persoane au fost aduse în mod silit din oraș. „Rampa“ s-a format în 2004, întemeiată de câteva familii de rromi nomazi. Iar cea de-a patra, colonia „Coastei” a luat formă în 2010, după ce Primăria Clujului a evacuat mai multe familii din centrul orașului ca să le ofere adăpost aici.
Majoritatea locuitorilor din Pata-Rât nu au acte de dentitate astfel că nu pate fi cunoscut numărul exact al acestora. Înregistrate sunt doar 400 de familii, însă aici trăiesc mult mai mule persoane. Într-o campanie de Crăciun din 2021, cântărețul Pepe a aflat că aici își duc traiul aproximativ 1.100 de copii.
Oamenii care trăiesc de pe urma unei gropi de gunoi s-au delimitat de-a lungul timpului în câteva colonii.