Dacă nu știi care sunt simptomele hipertensiunii arteriale pulmonare, ai ajuns în locul potrivit. Descoperă, în acest acest articol, cum poate fi depistată afecțiunea și de ce tot mai mulți oameni se confruntă cu ea.
Hipertensiunea arterială pulmonară apare atunci când tensiunea de la nivelul arterelor pulmonare crește peste normal. Arterele au rolul de a transporta sângele de la inimă la plămâni, cu scopul de a crește concentrația de oxigen.
Printre simptomele care trădează hipertensiunea arterială pulmonară, se numără: dispneea (respirația greoaie și scurtă) din timpul activităților de rutină (de exemplu, chiar și în cazul urcării câtorva trepte), oboseala, durerile toracice și bătăile accentuate ale inimii. În cazul în care boala nu este tratată, ea se agravează și poate limita orice activitate fizică.
Care sunt simptomele hipertensiunii arteriale pulmonare? Pași care trebuie urmați în depistarea bolii
Primul și cel mai sugestiv simptom al hipertensiunii pulmonare este dispneea, adică respirația grea. Astfel, scopul demersului medical ar trebui să fie cel de a elimina toate cauzele obișnuite, comune, de dispnee, cum ar fi: boli respiratorii obstructive, boli de inimă, obezitate, deficit de antrenament și altele. Odată eliminate aceste cauze, se solicită probe respiratorii la spirometru, în care se suflă pentru a afla probele respiratorii și o ecocardiografie.
„Elementul foarte sugestiv este dispneea, respirația grea. Demersul medical trebuie să elimine toate cauzele obișnuite, comune, de dispnee: boli respiratorii obstructive, boli de inimă, obezitate, deficit de antrenament și așa mai departe. În momentul în care acestea au fost eliminate, sigur că și demersul acesta de diagnostic, noi numim asta diagnostic diferențial, presupune, printre altele, probe respiratorii la spirometru, în care se suflă pentru a afla probele respiratorii și o ecocardiografie.”, a declarat prof. dr. Miron-Alexandru Bogdan, medic specialist pneumolog în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București., pentru BZI LIVE.
Prof. dr. Miron-Alexandru Bogdan: „Până la urmă se ajunge la o ecocardiografie”
În urma ecocardiografiei, dacă medicul descoperă semne care-i sugerează o afectare a ventriculului drept, adică cel care este branșat la artera pulmonară, atunci el poate să spună că pacientul suferă de hipertensiune pulmonară.
În cazul în care medicii cu care colaborează ecocardiografistul elimină toate bolile respiratorii, bolile interstițiale pulmonare, bolile de inimă stângă, bolile de valve ale inimii, apare suspiciunea unei hipertensiuni arteriale pulmonare.
„Până la urmă se ajunge la o ecocardiografie. Dacă ecocardiografistul descoperă semne care-i sugerează o afectare a ventriculului drept, adică cel care este branșat la artera pulmonară, atunci el poate să spună că pacientul acesta are o hipertensiune pulmonară. Dacă medicii cu care colaborează ecocardiografistul elimină toate bolile respiratorii, boli interstițiale pulmonare, boli de inimă stângă, boli de valve ale inimii, când toate acestea au fost eliminate, apare suspiciunea unei hipertensiuni arteriale pulmonare. Care e diferența? Hipertensiunea arterială pulmonară, față de toate hipertensiunile pulmonare, reprezintă o fracție mică. În timp ce hipertensiunea pulmonară, BPOC, care e o boală foarte frecventă, toată lumea fumează, foarte mulți oameni care au boli cardiovasculare și care, la fel, dezvoltă insuficiențe cardiace. Dacă apare suspiciunea de hipertensiune arterială pulmonară, atunci pacientul trebuie să fie trimis mai departe într-un serviciu dedicat, într-un serviciu specializat.”, a adăugat medicul Miron-Alexandru Bogdan.