Endometrioza este o afecțiune medicală în care țesutul normal ce acoperă interiorul uterului (numit endometru) crește în afara uterului.
Acest țesut poate să crească în diverse zone ale corpului, cum ar fi ovarele, trompele uterine, peritoneul (stratul care căptușește cavitatea abdominală) și alte organe din apropiere.
În mod normal, endometrul crește în fiecare lună în interiorul uterului, sub influența ciclului menstrual. Acest țesut este eliminat în timpul menstruației, dacă nu a avut loc o fertilizare. În cazul endometriozei, acest țesut crește în afara uterului și poate provoca simptome precum dureri intense în timpul menstruației, dureri pelvine cronice, disconfort în timpul actului sexual și alte probleme asociate cu sistemul reproducător.
Ce este endometrioza
Deși nu există o etiologie definitivă a endometriozei, există mai multe ipoteze cu privire la modul în care se dezvoltă leziunile endometriotice. Un posibil mecanism este menstruația retrogradă, o caracteristică a ciclului menstrual la femei care este o ieșire a mucoasei endometriale prin trompele uterine patentate în spațiul pelvin. Acest flux retrograd, împreună cu potențiala circulație hematogenă sau limfatică, poate duce la însămânțarea țesutului endometrial în locuri ectopice. Cu toate acestea, menstruația retrogradă este obișnuită (poate universală, în rândul femeilor care au menstruație), în timp ce endometrioza este mult mai puțin frecventă. Prin urmare, alți factori, cum ar fi mediul hormonal, inflamator sau imunologic, pot determina dacă persistă leziunile depuse în implantul de cavitate pelviană.
Endometrioza afectează 10-15% dintre toate femeile de vârstă reproductivă și 70% dintre femeile cu dureri pelvine cronice. Din păcate, pentru multe dintre aceste femei există adesea o întârziere în diagnosticarea endometriozei, ceea ce duce la suferință inutilă și o calitate redusă a vieții. La pacientele cu vârsta cuprinsă între 18-45 de ani, întârzierea medie este de 6, 7 ani. Deoarece majoritatea femeilor cu endometrioză raportează debutul simptomelor în timpul adolescenței, evaluarea precoce, diagnosticul, identificarea bolii și tratamentul pot atenua durerea, pot preveni progresia bolii și, astfel, pot păstra fertilitatea. Barierele în calea diagnosticului precoce includ costul ridicat al diagnosticului și tratamentului la pacientele adolescente și prezentarea unor simptome confuze, cum ar fi durerea ciclică și aciclică. Astfel, un instrument non-invaziv de diagnosticare a endometriozei ar putea facilita diagnosticarea și intervenția mai timpurie care ar putea îmbunătăți în cele din urmă calitatea vieții și ar putea păstra fertilitatea.
Cauzele endometriozei
Cauzele exacte ale endometriozei nu sunt pe deplin înțelese, dar există mai multe teorii și factori care pot contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni. Printre posibilele cauze și factori de risc asociate cu endometrioza se numără:
- Factori genetici: Există o anumită predispoziție genetică pentru endometrioză. Dacă ai rude de gradul întâi (mamă, soră) cu această afecțiune, este posibil să ai un risc mai mare de a dezvolta endometrioză.
- Dezechilibre hormonale: Endometrioza este o afecțiune dependentă de hormoni, iar nivelurile anormale de hormoni sexuali, cum ar fi estrogenul, pot contribui la creșterea excesivă a țesutului endometrial în afara uterului.
- Retrogradarea fluxului menstrual: Teoria cea mai acceptată este cea a retrogradării menstruale, cunoscută și sub numele de „teoria refluxului menstrual”. Aceasta sugerează că, în timpul menstruației, o parte din sângele menstrual care conține celule endometriale poate curge înapoi prin trompele uterine și ajunge în cavitatea pelvină, unde se poate atașa și crește în afara uterului.
- Factori imunologici: Un sistem imunitar defectuos sau perturbat ar putea permite celulelor endometriale să se atașeze în alte părți ale corpului fără a fi eliminate eficient.
- Metaplazia coelomică: Aceasta este o teorie mai rar acceptată, care sugerează că anumite celule din cavitatea pelvină pot suferi o transformare și deveni celule asemănătoare endometrului.
- Factori inflamatori: Inflamația cronică poate juca un rol în dezvoltarea endometriozei, dar este încă neclar modul exact în care acest factor interacționează cu celelalte.
- Expunerea la substanțe toxice: Anumite substanțe chimice și toxine din mediu ar putea contribui la dezvoltarea endometriozei sau la agravarea simptomelor.
Este important să menționăm că endometrioza poate fi rezultatul unei combinații de factori și că cercetările în acest domeniu sunt în continuă evoluție pentru a înțelege mai bine mecanismele subiacente ale acestei afecțiuni.
Simptomele endometriozei
Simptomul principal al endometriozei este durerea pelvină, adesea asociată cu perioadele menstruale. Deși multe paciente se confruntă cu crampe în timpul menstruației, cele cu endometrioză descriu de obicei dureri menstruale mult mai grave decât de obicei. De asemenea, durerea poate crește în timp.
Semnele și simptomele comune ale endometriozei includ:
- Perioade dureroase (dismenoree). Durerea pelvină și crampele pot începe înainte și se pot extinde câteva zile, în perioada menstruală. Este posibil să aveți, de asemenea, dureri de spate și de abdomen.
- Durere la actul sexual. Durerea în timpul sau după sex este frecventă în cazul endometriozei.
- Durere la mișcarea intestinală sau la urinare. Este cel mai probabil să experimentați aceste simptome în timpul perioadei menstruale.
- Sângerare excesivă. Este posibil să aveți ocazional perioade menstruale abundente sau sângerări între menstruații (sângerare intermenstruală).
- Uneori, endometrioza este diagnosticată pentru prima dată la cei care caută tratament pentru infertilitate.
- Alte semne și simptome. Este posibil să fie prezente oboseala, diareea, constipație, balonare sau greață, în special în timpul perioadelor menstruale.
Severitatea durerii dumneavoastră poate să nu fie un indicator de încredere al amplorii stării dumneavoastră. Ați putea avea endometrioză ușoară cu durere severă sau ați putea avea endometrioză avansată cu durere mică sau deloc.
Endometrioza este uneori confundată cu alte afecțiuni care pot provoca dureri pelvine, cum ar fi boala inflamatorie pelvină (BIP) sau chisturile ovariene. Poate fi confundat cu sindromul colonului iritabil (SCI), o afecțiune care provoacă accese de diaree, constipație și crampe abdominale. SCI poate însoți endometrioza, ceea ce poate complica diagnosticul.
Endometrioza și infertilitatea
Endometrioza poate avea un impact semnificativ asupra fertilității și poate fi asociată cu dificultăți în a concepe sau a menține o sarcină. Cu toate acestea, nu toate femeile cu endometrioză vor experimenta probleme de fertilitate, iar gravitatea afecțiunii poate varia de la caz, la caz. Creșterile anormale ale țesutului endometrial pot provoca aderări (lipiri) între organele pelvine, cum ar fi ovarele, trompele uterine și peritoneul. Aceste aderări pot împiedica ovocitele (ovulele) să fie eliberate și capturate de către trompele uterine sau pot împiedica transportul ovocitelor fecundate către uter, ceea ce poate duce la dificultăți în a concepe.
Endometrioza poate provoca inflamație în jurul ovarelor, afectând funcția normală a acestora. Acest lucru poate duce la o calitate scăzută a ovulelor și poate afecta procesul de ovulație.
Femeile cu endometrioză avansată pot avea ovule cu calitate redusă, ceea ce poate reduce șansele de fertilizare și dezvoltare a embrionilor sănătoși.
Creșterile anormale ale țesutului endometrial pot crea un mediu uterin neprielnic pentru implantarea embrionului sau pot împiedica fixarea corectă a acestuia în uter.
Aderările provocate de endometrioză pot bloca trompele uterine, ceea ce împiedică transportul ovocitelor și al spermatozoizilor în punctul de întâlnire, unde fertilizarea ar trebui să aibă loc.
Dacă ai endometrioză și dorești să rămâi însărcinată, medicul tău poate efectua o evaluare detaliată pentru a evalua impactul afecțiunii asupra fertilității tale. Acest lucru poate implica teste de imagistică, cum ar fi ecografia transvaginală și rezonanța magnetică (RMN), pentru a evalua structura organelor pelvine și pentru a identifica eventualele aderări.
Pentru femeile cu endometrioză care au dificultăți în a rămâne însărcinate prin metode naturale, FIV (fertilizarea in vitro) poate fi o opțiune. În cadrul FIV, ovocitele sunt colectate, fertilizate în laborator cu spermatozoizi, iar embrionii rezultați sunt implantați în uter. FIV poate depăși aderările și problemele de implantare asociate cu endometrioza.
În funcție de gradul de endometrioză și de simptomele individuale, medicul tău poate recomanda monitorizarea ciclurilor de ovulație. Acest lucru poate implica utilizarea testelor de ovulație și urmărirea cu atenție a momentului optim pentru a concepe.
Încercarea de a concepe în ciuda endometriozei poate fi o provocare emoțională și fizică. Consultarea unui consilier sau a unui terapeut specializat în sănătatea reproducătoare poate oferi sprijin și strategii pentru gestionarea stresului și a anxietății asociate procesului de concepție.
Este important să ai o discuție deschisă cu medicul tău pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor tale și situației clinice. Fiecare caz este unic, iar medicii specialiști în infertilitate și endometrioză pot oferi îndrumare și opțiuni adecvate.
Endometrioza și riscul unei sarcini extrauterine
Endometrioza poate crește riscul de sarcină extrauterină (sarcină ectopică), deși acest risc nu este prezent în toate cazurile de endometrioză și este influențat de mai mulți factori. Sarcina ectopică este o situație în care embrionul se dezvoltă în afara uterului, de obicei, într-una dintre trompele uterine. Aceasta este o problemă gravă și necesită intervenție medicală imediată.
Endometrioza poate afecta structura și funcția trompelor uterine și poate provoca aderări în pelvis, ceea ce poate afecta modul în care ovocitele și spermatozoizii se deplasează prin trompe. Aceasta poate mări riscul ca un embrion să rămână blocat într-una dintre trompe, în loc să ajungă în uter.
Mai mulți factori pot influența riscul unei sarcini ectopice în cazul femeilor cu endometrioză. Acești factori includ gradul de severitate al endometriozei, localizarea leziunilor, istoricul medical și chirurgical al pacientei.
Din cauza similitudinilor dintre simptomele unei sarcini ectopice și simptomele endometriozei, diagnosticul poate fi uneori dificil. Durerile pelvine pot fi prezente atât în cazul endometriozei, cât și în cazul unei sarcini ectopice.
Dacă ai endometrioză și intenționezi să rămâi însărcinată, este important să discuți cu medicul tău. Medicul poate evalua gradul de severitate al endometriozei și poate sugera strategii pentru a minimiza riscurile legate de sarcina ectopică sau alte complicații. În unele cazuri, medicul poate recomanda intervenții chirurgicale pentru a îndepărta leziunile de endometrioză înainte de a încerca să rămâi însărcinată.
Tratamentul endometriozei
Tratamentul endometriozei poate varia în funcție de severitatea afecțiunii, simptomele individuale, dorința de a rămâne însărcinată și alte factori specifici fiecărei paciente. Există mai multe opțiuni de tratament disponibile, inclusiv tratamente medicale și chirurgicale. Iată câteva dintre aceste opțiuni:
Tratament medicamentos
- Analgezice: Pentru gestionarea durerilor asociate cu endometrioza, pot fi prescrise analgezice de bază sau medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS).
- Terapie hormonală: Terapia hormonală poate ajuta la reducerea creșterii țesutului endometrial și la ameliorarea simptomelor. Aceasta poate include contraceptive orale, patch-uri, injecții hormonale sau dispozitive intrauterine cu eliberare de hormoni.
- Agoniști GnRH: Aceste medicamente pot suprima temporar producția de hormoni sexuali, inducând o stare similară menopauzei temporare. Acest lucru poate ajuta la reducerea dimensiunii leziunilor endometriozice și la ameliorarea simptomelor. Totuși, aceste medicamente pot avea efecte secundare semnificative și sunt, de obicei, utilizate pe termen scurt.
- Progesteron: Hormonul progesteron poate fi utilizat sub formă de pastile, injecții sau dispozitive intrauterine pentru a controla creșterea endometrului și a simptomelor.
Intervenție chirurgicală
- Laparoscopia: Chirurgia laparoscopică este o intervenție minim invazivă în care se îndepărtează creșterile de țesut endometrial. Aceasta poate fi utilă pentru ameliorarea durerilor și a simptomelor și pentru a îmbunătăți fertilitatea.
- Histerectomia: În cazuri severe sau când alte tratamente nu au avut succes, medicul poate recomanda îndepărtarea chirurgicală a uterului (histerectomie). Aceasta este o opțiune definitivă și poate fi considerată doar dacă pacienta nu dorește să rămână însărcinată în viitor.
Managementul infertilității
În cazul femeilor care doresc să rămână însărcinate, medicul poate sugera tratamente pentru a optimiza fertilitatea, inclusiv intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea creșterilor endometriozice care afectează fertilitatea sau proceduri de fertilizare in vitro (FIV).
Este important să discuți cu medicul tău pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat care să țină cont de nevoile tale și de stadiul endometriozei. Tratamentul ar trebui să fie adaptat pentru a gestiona simptomele și complicațiile asociate cu endometrioza, precum și pentru a atinge obiectivele tale personale, cum ar fi ameliorarea durerilor sau îmbunătățirea fertilității.
Factori de risc
Există mai mulți factori care pot crește riscul de a dezvolta endometrioză. Deși cauza exactă a endometriozei nu este pe deplin înțeleasă, acești factori de risc pot influența probabilitatea dezvoltării afecțiunii.
Dacă ai rude de gradul întâi (mamă, soră) cu endometrioză, ai un risc mai mare de a dezvolta și tu această afecțiune. Asta sugerează un posibil factor genetic în dezvoltarea endometriozei.
Menstruația timpurie (menarha) și ciclurile menstruale scurte (mai puțin de 27 de zile) pot fi asociate cu un risc crescut de endometrioză. De asemenea, sângerările menstruale abundente sau menstruația care durează mai mult de 7 zile pot fi factori de risc.
Nivelurile ridicate de estrogen pot favoriza dezvoltarea endometriozei. Aceasta este una dintre motivele pentru care terapiile hormonale pot fi utilizate pentru gestionarea simptomelor.
Intervențiile chirurgicale anterioare asupra organelor reproducătoare sau a cavității abdominale pot crește riscul de a dezvolta aderențe, și, implicit, endometrioză. Anumite afecțiuni ginecologice precum boala inflamatorie pelvină sau chisturile ovariene pot crește riscul de endometrioză.