marți, 28 mai, 2024

Nu este simplu să ții post în România! Cât costă telemeaua vegetală la Kaufland

Dacă dorești să întâmpini Sărbătorile Pascale prin post și rugăciune, cu siguranță ai observant că nu este simplu să ții post în România. În perioada postului, telemeaua vegetală ar putea să fie o alternativă salvatoare, însă prețul de la raft te-ar putea surprinde.

Nu este simplu să ții post în România!

Dacă faci parte din rândul celor care au ales să adopte o dietă fără produse de origine animală sau pur și simplu urmezi tradițiile ortodoxe prin post, telemeaua vegetală ar putea să fie o opțiune tentantă pentru tine. Practic, acest produs ar putea să fie o alternativă pentru zilele de post, mai ales atunci când nu știi ce să mai mănânci.

Dacă te numeri printre cei care adoră lactatele, dar preferi variantele de origine vegetală, experții în nutriție au un sfat util pentru tine în ceea ce privește brânzeturile. Specialitatea Velemea de la Hochland, care costă 9.49 lei pentru 150 de grame, se dovedește a fi mai scumpă decât varianta „normală” de telemea Hochland. Conform informațiilor de pe etichetă, această specialitate destinată postului este realizată din ulei de cocos și făină de migdale.

Mihaela Bilic a explicat că, în ceea ce privește aportul de proteine pe care îl obținem din consumul de brânzeturi vegetale, acesta este considerat foarte scăzut.

„Nici din punct de vedere nutrițional brânza vegetală nu prezintă interes: Aportul de proteine este foarte redus și vorbim de proteine de calitatea a 2a. Conținutul de calciu este mic, iar calciu vegetal se absoarbe și se utilizează mai slab decât calciu de origine animală. Varianta vegetală nu conține vitaminele A și D prezente în mod natural în lapte și nici vitamina B 12 care există doar în produsele animale. Chiar dacă ați hotărât să fiți vegani, nu merită să consumați brânză vegetală. Decât un produs ultraprocesat, mai bine un pumn de migdale sau semințe.

Iar pentru cei cu intoleranță la lactoză, aflați că brânza clasică are doar urme de lactoză. Deci puteți mânca o bucățică mică de brânză adevărată!”, este mesajul transmis de Mihaela Bilic pe o rețea de socializare.

Ce mâncau românii acum 100 de ani în perioada postului

Într-o lucrare publicată acum 123 de ani de către doctorul Iacob Felix, intitulată „Povețe despre hrana țăranilor”, acesta oferea detalii despre obiceiurile alimentare din satele românești pe perioada postului.

Mămăliga reprezenta baza alimentației țăranilor, fiind consumată ca masă principală alături de ceapă și sare sau mujdei de usturoi, iar magiunul de prune servea drept desert. Porumbul, sub formă de păsat sau spărtură, era folosit în prepararea sarmalelor, combinat cu ciuperci uscate sau proaspete, nuci și boabe de strugure stafidite. Toate aceste ingrediente erau obținute și păstrate de către gospodari, ceea ce făcea ca dieta în perioada postului să fie accesibilă din punct de vedere financiar.

Astăzi în schimb, nu este simplu să ții post în România. La târgurile de produse tradiționale o porție cu cinci sarmale mici poate ajunge la 25 de lei. Cu aceiași bani, am putea prepara acasă aproximativ 50 de sarmale. În ceea ce privește dulciurile fără lapte și unt, acestea nu sunt nici ele la prețuri accesibile. Fondantele clasice și fursecurile pot costa 85 de lei pe kilogram. În unele regiuni, în loc de brânză sărată și dulce, oamenii preferă să pună mere rase cu pesmet și stafide în poalele-n brâu.

Pe aceeași temă

Distribuie:

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.