Previziune sumbră făcută de un cercetător. James Hansen, un fost cercetător de la NASA, care a atras atenția lumii asupra pericolelor schimbărilor climatice în anii ’80, a declarat că încălzirea globală cauzată de arderea combustibililor fosili și amplificată de El Niño, va conduce până în luna mai la temperaturi de aproximativ 1.7 grade Celsius, mult peste media înregistrată înainte de industrializare.
Previziune sumbră făcută de un cercetător NASA
Pragul convenit internațional pentru a împiedica Pământul să intre într-o nouă eră supraîncălzită va fi „depășit din toate punctele de vedere” în 2024, a avertizat James Hansen, cunoscut și sub numele de „părintele schimbărilor climatice”. Bărbatul a declarat că limita va fi depășită până în luna mai, deși alți experți prevăd că acest lucru se va întâmpla abia după 2030. Această temperatură ridicată, înregistrată pe o perioadă de 12 luni până în mai, nu pare să încalce direct angajamentul luat de guvernele lumii de a limita încălzirea globală la 1.5 grade Celsius peste perioada de dinaintea dominației cărbunelui, petrolului și gazului.
Conform oamenilor de știință, plafonul de 1.5 grade Celsius nu poate fi considerat încălcat până când această limită nu este depășită pe o durată mai îndelungată, iar acest moment este prognozat să aibă loc cel mai probabil în anii 2030. Cu toate acestea, James Hansen susține că, chiar și după fenomenul El Niño, care obișnuiște să crească temperatura globală medie, perioada următoare va rămâne în medie la limita de 1.5 grade Celsius. Hansen avertizează că încălzirea globală, provenind din emisiile de gaze cu efect de seră, este accentuată de efecte secundare, precum topirea stratului de gheață la nivel global.
Într-o analiză emisă împreună cu alți doi cercetători în domeniul climatologiei, Hansen afirmă că “plafonul de încălzire globală de 1.5 grade Celsius a fost depășit în toate scopurile practice, deoarece dezechilibrul mare de energie planetară asigură că temperatura globală se îndreaptă spre valori mai ridicate”. Hansen promovează ideea, contestată de alți climatologi, că rata încălzirii globale accelerează din cauza unui decalaj tot mai mare între cantitatea de energie absorbită de Pământ de la soare și cantitatea care se întoarce în spațiu. Acesta avertizează că „vom trece peste limita de 2 grade Celsius în anii 2030”, subliniind că schimbările ce au loc ar trbui să atragă atenția Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) al Națiunilor Unite, cea mai importantă organizație de științe climatice, care a stabilit planuri pentru a evita depășirea țintei.
A fost depășit pragul din perioada preindustrială?
Anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat în istorie, iar în această săptămână se așteaptă confirmarea din partea agențiilor științifice din SUA și a Uniunii Europeane că temperatura globală pentru 2023 se apropie de depășirea pragului de 1.5 grade Celsius peste perioada preindustrială. Cu toate acestea, se prefigurează că fenomenul El Niño, care obișnuiește să încălzească porțiuni ale Oceanului Pacific și să contribuie la creșterea temperaturii medii globale, să fie mai puternic în acest an în comparație cu anul trecut, înainte de a se diminua.
Guvernele care au participat la summitul ONU privind schimbările climatice din decembrie 2023, desfășurat în Dubai, și-au reiterat angajamentul anterior luat la Paris în 2015, de a depune eforturi pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1.5 grade Celsius, cu toate că oamenii de știință avertizează că suntem departe pentru a putea opri acest lucru din cauza emisiilor ridicate de gaze cu efect de seră și a planurilor pentru un surplus masiv de foraj de petrol și gaze. Emisiile de carbon provenite din combustibilii fosili au atins un nou record în 2022.
Cu toate că ținta de 1.5 grade Celsius este atât o hotărâre politică, pe cât este și una științifică, previziunea sumbră făcută de cercetărori avertizează asupra unor consecințe grave, cum ar fi valuri de căldură, secetă, inundații și alte calamități, în cazul în care acest prag va fi depășit. Pentru țările în curs de dezvoltare și statele insulare mici, aflate în pericol din cauza creșterii nivelului mării și a vremii extreme, obiectivul convenit este considerat esențial pentru a asigura supraviețuirea, așa cum s-a subliniat în repetate rânduri în cadrul discuțiilor internaționale despre climă.
