vineri, 12 iulie, 2024

Povestea Irinei Filip, patroana unei fabrici de înghețată, interzisă de marile rețele comerciale: „Nu pun aditivi, am preț mai bun!”

Irina Filip, patroana unei fabrici de înghețată, povestește cum produsul sau a fost interzis de marile rețele comerciale. Conducerea Carrefour din Paris a transmis că decizia cu privire la retragerea producătorului Cream Land din magazinele sale din România fost determinată de volumul redus al comenzilor provenite de la fabrica din Teleorman. Carrefour este unul dintre cele șapte mari lanțuri de retail care au eliminat sau nu au mai primit înghețata din Teleorman.

Povestea Irinei Filip, patroana unei fabrici de înghețată

Femeia de la intrarea fabricii spune clar că nu are experiență în relații publice și că nu îi pasă de posibilele repercusiuni. În comuna Nanov, situată la ieșirea din Alexandria, într-unul dintre cele mai sărace județe din România, Teleorman, Irina Filip a înființat o afacere.

„Noi am ridicat, cu eforturi greu de imaginat, o fabrică modernă de înghețată, în Teleorman, un județ despre care știți ce spune toată lumea. Am dorit și am reușit să produc în această fabrică, un desert industrial de cea mai înaltă calitate. E fabricat exclusiv din ingrediente naturale, cu lapte proaspăt și fără niciun aditiv. Iar consumatorii chiar îl apreciază”, a spus Irina Filip.

Antreprenoarea deține și o fabrică de lapte și produse lactate în Teleorman. Ea afirmă că prețurile la care firma sa vinde înghețata sub marca Cremola sunt mult mai mici decât prețurile produselor similare importate.

„Am să vă relatez atitudinea a 7 companii de retail, dintre cele 10 care constituie, practic, întregul comerț modern din România”, spunea antreprenoarea în 2020.

În primăvara anului 2019, AUCHAN a inclus anumite produse în oferta lor în 18 din cele 33 de hypermarketuri ale lor. În ciuda acestei colaborări parțiale care a durat patru luni, au fost sesizați repetat cu privire la condițiile de temperatură inadecvate din unele magazine, care afectau calitatea produselor. În loc să remedieze situația, au decis să oprească comenzile. Mai mult, antreprenoarea care a adus aceste aspecte la cunoștința lor a fost admonestată pentru că a cerut atenție și corectitudine în gestionarea produselor, deși AUCHAN a considerat că a fost un favor să le fie permis să își vândă produsele într-o parte din magazinele lor.

În ceea ce privește PENNY, după 6 luni de negocieri, rețeaua a decis să nu includă produsele în oferta lor, fără să ofere vreo justificare legată de calitatea produselor sau de raportul calitate/preț. Coordonatorul de achiziții a răspuns într-un mod extrem de arogant că nu există spațiu la raft, în ciuda faptului că în următoarele două luni au fost adăugate în sortimentele PENNY mai multe branduri noi, majoritatea fiind branduri de import și având prețuri mult mai ridicate per sută de grame.

„În toate plângerile pe care le-am trimis către Consiliul Concurentei și către Ministerul Agriculturii, i-am «ocolit» mereu pe cei de la Kaufland și pe cei de la Mega Image, chiar dacă tot timpul „colaborarea” noastră a șchiopătat.

Rezultatul este ca acum Kaufland ne-a scos din nou de la raft, după ce a mai făcut-o o dată cu peste un an în urmă, iar Mega Image își bate joc de mine spunându-mi (ca răspuns la insistența de a ne extinde în toate supermarketurile rețelei) că ne mai extinde într-un număr de magazine (nu în toate), dar numai dacă sunt de acord să extindă un singur produs”, a explicat Irina Filip.

Ce poziție a adoptat Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenței i-a cerut antreprenoarei din Teleorman să furnizeze probe care să susțină afirmațiile privind înțelegerile sau abuzurile comise de marii comercianți.

În ceea ce privește Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Senat și Consiliul Concurenței, aceste instituții au oferit proprietarei fabricii respective informații despre procedurile legale și au îndemnat-o să aducă orice indicii despre posibile încălcări ale legislației în domeniul concurenței. Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Senat a stabilit inițial o întâlnire, însă aceasta a fost amânată pentru o dată ulterioară, care încă nu a fost precizată.

Alți membri ai comisiei parlamentare recunosc că există și alți mici producători români care se confruntă cu aceleași practici din partea marilor retaileri din România. Singurul parlamentar care a abordat public această problemă este senatorul PSD Dănuț Cristescu.

„Vă aduc în atenţie un fenomen extrem de grav, cu grave consecinţe economice şi sociale. Este vorba despre restricţionarea şi limitarea drastică a prezenţei pe rafturile marilor reţele comerciale din România, a celor mai bune şi mai competitive alimente produse în România”, a transmis senatorul.

Cristescu afirmă că deține „numeroase dovezi” cu privire la practicile ilegale și imorale ale marilor retaileri de pe piața alimentară din România. El susține că aceste practici sunt responsabile pentru apariția pe rafturi a unor produse importate cu calitate îndoielnică, bogate în aditivi și uneori conținând substanțe interzise în Uniunea Europeană.

În plus, Cristescu aduce acuzații la adresa șefului Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, sugerând că acesta ar ignora deliberat aceste practici. El solicită liderilor marilor lanțuri de magazine să renunțe la politicile discreționare de achiziții sau să ofere motivele publice pentru refuzul sau limitarea comercializării produselor de calitate superioară și cu prețuri mai mici decât cele ale multor produse prezente în magazine. Surse din industrie afirmă că un produs poate fi retras de la raft din mai multe motive, printre cele mai întâlnite fiind lipsa cererii sau probleme în procesul de livrare. Aceasta este problema Irinei Filip, patroana unei fabrici de înghețată, interzisă de marile rețele comerciale.

Pe aceeași temă

Distribuie:

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.