Modelul de săptămână de lucru de 4 cu un weekend de trei zile devine un concept din ce în ce mai popular. Se crede că acest model de lucru ar asigura un echilibru mai bun între carieră și viața personală.
Săptămâna de lucru de 4 zile ar putea moderniza piața de muncă
Piața muncii se confruntă de ani de zile cu demisionări și lipsa efortului la job, astfel încât implementarea acestui nou program de lucru ar putea spori retenția angajaților. Chiar Codul Muncii permite această schimbare, fiind posibilă redistribuirea activității pe perioada de 4 zile în loc de 5, astfel decizia rămâne la angajatori dacă sunt dispuși să reducă numărul de zile lucrătoare.
Această idee este pusă în discuție în urma încheierii unui experiment internațional în Marea Britanie. Experimentul a avut rezultate pozitive întrucât 92% din companiile care au schimbat programul la 4 zile, în loc de 5, neschimbând numărul de ore lucrate pe zi, își doresc să continue în acest mod, iar 30% din ele au adoptat în mod definitiv acest program de lucru.
Conform unui sondaj făcut de platforma de recrutare BestJobs, în România, 4 din 10 companii ar accepta această nouă formulă de lucru. Tot în acest sondaj se arată că 80% din angajați își doresc să lucreze 4 zile pe săptămână, chiar și în formula de 10 ore lucrate pe zi. 40% din angajatori sunt de părere că acest program ar influența în mod negativ productivitatea angajaților.
„Așa cum munca remote era privită ca excepție înainte de pandemie, așa pare să fie și săptămâna scurtă de lucru acum. Nu e de mirare că o astfel de tendință este atât de bine primită în rândul angajaților, mai ales după impactul asupra bunăstării psihice al ultimilor ani. Angajații vor mai mult timp liber, pentru a se deconecta de presiunea de la job, pentru a dedica familiei și celor dragi, pentru a investi în activități cu impact în sănătatea fizică și psihică, după cum ei declară în cadrul sondajului. Angajatorii ar trebui să fie deschiși la o astfel de măsură, pentru că va ajunge să fie cel puțin la fel de apreciată cum este în prezent flexibilitatea și va contribui la atragerea și retenția angajaților valoroși. În plus, se pot găsi formule de distribuire a activității care să asigure prezența unei părți dintre angajați la birou în fiecare zi lucrătoare, astfel încât să se plieze pe programul clienților”, declară Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.
Avantaje și dezavantaje ale săptămânii de lucru mai scurte
Un prim avantaj al noului program ar fi gradul de eficiență la locul de muncă care ar crește. Un studiu din Islanda arată că oamenii care lucrează mai puține ore tind să-și păstreze sau chiar să-și îmbunătățească productivitatea.
Un alt avantaj sănătatea mai bună pentru angajați. Cu mai mult timp liber, oamenii se pot odihni mai mult și, implicit, da randament mai bun. Stresul s-ar putea reduce iar motivarea ar crește.
De asemenea, ar fi și mai puține absențe și plecări de la muncă. Având în vedere că angajații ar fi mulțumiți cu programul lor de la muncă, crește improbabilitatea să lipsească sau să-și schimbe locul de muncă. Asta implică și mai puține costuri pentru companii în ceea ce privesc recrutările și pregătirea noilor angajați.
Desigur, noul program are și dezavantajele lui, mai ales în locurile cu regim non-stop cum sunt spitalele sau magazinele. Din cauza programului mai scurt, aici ar fi nevoie de angajați mai mulți ca să suplinească turele. Asta ar aduce cheltuieli în plus angajatorilor.
Un alt dezavantaj pentru angajatori ar fi faptul că ar trebui să plătească angajații la fel ca în contextul programului din prezent. Mai mult, ar fi nevoiți să plătească și posibilele ore suplimentare necesare pentru a acoperi timpul liber.
Această schimbare ar putea avea un puternic impact și asupra economiei. Producătorii se tem că în urma reducerii programului, ar scădea și producția. Dacă firmele produc s-ar reflecta în veniturile țării, iar economia ar avea de suferit.
Sondajul realizat de BestJobs privind săptămâna de lucru de 4 zile a fost realizat în luna februarie, cu 2.223 de utilizatori de internet respondenți din rândul angajaților și 254 respondenți reprezentând companiile.
